Citate despre Desavarsire

Nu-mi displac gafele. Ele dovedesc sinceritate sufleteasca. Ele sunt garantia comica a bunei noastre credinte.

Daca m-ar intreba cineva cum as putea sa formulez pe scurt esentialul din experienta mea pedagogica, eu as raspunde ca ea se rezuma la cat mai multe cerinte si, in acelasi timp, la cat mai mult respect fata de om.

Care sunt scopurile vietii care in acelasi timp sa fie si obligatii? desavarsirea noastra insine, si fericirea altora.

Umoristul e un om de o buna dispozitie amara.

Inalta-ti sufletul atat de sus, ca nici o ofensa sa nu poata ajunge la el.

A scrie este un fel de a vorbi fara sa fii intrerupt. (Jurnal)

Cu cat omul are mai mult, cu atat doreste mai mult; cu cat izbandeste mai bine, cu atat vrea sa se apuce de mai multe; si cu cat a rasturnat mai multe piedici cu atat isi faureste altele noi.

Urcati-va, urcati-va pe scara pe care toata lumea o numeste civilizatie, progres, cultura, urcati-va, va indemn din inima; dar unde o sa ajungeti? Asta, drept sa va spun, nu stiu. De dragul acestei scari merita totusi sa traiesti.

Exista o dreptate, dar n-o vedem intotdeauna. Ea exista undeva, discreta, surazatoare, alaturi si putin in spatele nedreptatii care face mare galagie.

Perfectiunea nu poate fi atinsa niciodata, ramanand vesnic o treapta mai sus, pe care oricat te vei fi inaltat, vei avea inca sa o urci, tot mai neconsolat si mai fara speranta…iata adevaratul calvar.

Conversatia e joc de foarfece de gradinar, in care fiecare taie vocea vecinului de indata ce creste.

Ce valoreaza cea mai frumoasa fraza dupa o fapta frumoasa?

Prieten ti-e cel care ghiceste intotdeauna cand ai nevoie de el.

Ironia nu ofileste: ea arde numai buruienile.

A nu fi niciodata multumit: in asta consta intreaga arta.

Tot ce am citit, tot ce am gandit, toate paradoxurile mele fortate, ura impotriva conventionalismului, dispretul meu pentru banal nu ma impiedica sa ma induiosez in prima zi de primavara, sa caut violete pe langa gardurile de maracini, printre gunoaie si hartii putrezite, sa joc “bile” cu baietii, sa ma uit la soparle, la fluturi cu aripi galbene.

N-am alt ideal decat de a fi poet, chiar daca n-as scrie, oricum as vrea ca gandirea sa-mi fie mereu aceea a unui poet. As vrea sa traiesc si sa mor ca un poet.

Nu suntem responsabili de ciudateniile mintii noastre. Nu putem decat sa alungam imoralul si ilogicul, dar nu sa le impiedicam sa vina.

Dumnezeu. Inca unul care se crede nemuritor.

Numai erorile dau pret adevarului.