Citate de Iovan Ducici

Cand omul se simte nefericit, totul in jurul lui pare fara noima, searbad si ieftin.

Sentimentul de a fi fericit sau nefericit depinde rareori de starea noastră absolută, ci de percepția noastră asupra situației, de capacitatea noastră de a fi mulțumiți cu ceea ce avem. © CCC

Batranetea omului incepe acolo unde se termina insufletirea lui.

Cei mai buni oameni sunt aceia care sunt cei mai severi fata de sine si care iarta altora chiar si ceea ce n-ar ierta niciodata lor insisi.

Nu e uşor să arăţi cuiva că a devenit nefericit din cauză că a fost neatent la ce se întâmpla într-un suflet străin. Dar va fi cu siguranţă nefericit acela care nu urmăreşte ce se întâmplă în propriul său suflet.

Cine nu se considera un om fericit este un nefericit, chiar daca ar fi stapanul lumii.

Cel mai mare creator al nefericirii omului este omul insusi.

Adesea, cand suntem nefericiti, simtim cu mai intensa durere nenorocirea altora; in loc sa se disperseze si sa se destrame, dimpotriva, sentimentul creste si devine mai puternic, mai adanc, mai intens.

Foarte nefericita este soarta celui care nu are dusmani.

Nu intelegem felul de a fi al nimanui, altfel decat prin felul nostru de a fi.

Omul este cu atat mai adanc cu cat are mai mult conflicte sufletesti.

Oamenii buni nu cunosc prevederea, pentru ca, si din instinct chiar, omul nobil niciodata nu crede pana la sfarsit ca raul exista intr-adevar. Prevederea este un fel de rautate fata de altul, intr-atat cat este necesara ca masura fata de sine. Marea bagare de seama vine din neincrederea in altul, iar neincrederea este despartirea oamenilor.

Eroismul nu este numai o reactie fizica in fata mortii, ci si una spirituala in fata vietii. Exista eroisme zilnice, din punct de vedere moral, care sunt mai de admirat si mai frumoase decat curajul fizic pe campul de lupta.

Cine ar fi stiut de Hector, daca Troia ar fi fost fericita?

Suntem intotdeauna nedrepti atunci cand gandim si vorbim despre altii, pentru ca pe unii ii infrumusetam cu simpatiile noastre, iar pe altii ii facem mai urati cu antipatia noastra si ambele sunt la fel de instinctive si oarbe.

O mare conditie a prieteniei este sa nu pretinzi recunostinta pentru serviciile facute.

In viata trebuie sa stii sa induri micile nefericiri. Fara ele, viata n-are nici un haz.

De obicei, aceia care pricinuiesc nefericirea altora pretind ca le vor binele.

Daca vorbesti indelung despre nefericirea din viata, in cele din urma vei ajunge sa nu mai percepi viata decat numai prin nefericirile ei.

Oamenii care se plang in mod constant isi traiesc nefericirile de doua ori. De aceea, au o dispozitie morocanoasa. (Dutouriana) © CCC