Citate de Marcus Aurelius

Omul poate cunoaste numai profunzimea si tristetea nefericirii pe care o traieste el.

Fericirea sau nefericirea oamenilor este in mare parte opera lor.

Nu te mulţumi cu o examinare superficială.

Daca vorbesti indelung despre nefericirea din viata, in cele din urma vei ajunge sa nu mai percepi viata decat numai prin nefericirile ei.

Trebuie sa stam singuri drepti, fara sa ne sprijine cineva.

Dacă un lucru anume te tulbură, vinovat nu este acesta, ci ceea ce gândeşti despre el. Şi stă în puterea ta să schimbi ceea ce gândeşti.

Multa nefericire a intrat in lume din cauza dezordinii si a lucrurilor ramase nespuse.

Fă tot ce-ţi cere natura în momentul de faţă, nu spera să instaurezi republica lui Platon, fii mulţumit dacă te mişti înainte măcar cu un pas şi nu socoti asta un succes neînsemnat. Căci cine poate să schimbe felul de a gândi al oamenilor? Şi ce poate fi fără o astfel de schimbare, în afară de sclavie, vaiete şi supunere prefăcută?

Nu te grăbi să fii de acord cu cel guraliv.

Imi fac datoria mea, de toate celelalte nu-mi pasa.

Oamenii sunt facuti unii pentru altii; cauta deci sa-i indrepti sau indura-i asa cum sunt.

Modul cel mai bun de a te razbuna pe cineva este acela de a nu rasplati raul cu rau.

Omul nefericit își caută mângâiere în amalgamul format din necazul lui și necazul altuia. (Gluma)

Nu e uşor să arăţi cuiva că a devenit nefericit din cauză că a fost neatent la ce se întâmpla într-un suflet străin. Dar va fi cu siguranţă nefericit acela care nu urmăreşte ce se întâmplă în propriul său suflet.

Priveste inauntrul tau; acolo vei gasi izvorul binelui, izvor nesecat; dar sapa necontenit.

Sentimentul de a fi fericit sau nefericit depinde rareori de starea noastră absolută, ci de percepția noastră asupra situației, de capacitatea noastră de a fi mulțumiți cu ceea ce avem. © CCC

Nu te preocupa de parerea ce se formeaza in jurul tau; indreapta-ti gandul catre scopul pentru care ai fost creat.

E ciudat! Omul se revolta impotriva raului pe care il primeste dinafara, de la altii, si pe care nu-l poate inlatura; dar nu se lupta impotriva raului care zace intr-insul, cu toate ca este in putinta sa de a o face.

Cel mai mare creator al nefericirii omului este omul insusi.

Este un privilegiu al omului de a iubi chiar pe aceia care il fac sa sufere.