Citate de Luc de C. Vauvenargues

In toata impotrivirea sortii, partea cea mai grea a nefericirii este sa fi fost fericit.

Mincinosul nu stie sa insele, iar lingusitorul nu-i amageste, de obicei, decat pe prosti.

Mangaierea nefericitilor este sa aiba tovarasi in suferinta.

Rabdarea este arta de a spera. (Reflectii si maxime) © CCC

Inainte de a ataca un abuz, trebuie vazut daca i se pot ruina temeliile.

O maxima care are nevoie de dovezi nu-i bine ticluita.

Gandurile mari pornesc din inima.

Cel mai mare creator al nefericirii omului este omul insusi.

Speranta este cel mai folositor sau cel mai primejdios dintre bunurile noastre.

Adevarul este soarele mintilor luminate.

In viata trebuie sa stii sa induri micile nefericiri. Fara ele, viata n-are nici un haz.

Numai cine isi poate porunci siesi poate porunci si altora.

Orice om e mai putin nefericit cand poate sa-si deschida inima.

Cand omul se simte nefericit, totul in jurul lui pare fara noima, searbad si ieftin.

Este un mare semn de mediocritate daca intotdeauna lauzi cu masura.

Multa nefericire a intrat in lume din cauza dezordinii si a lucrurilor ramase nespuse.

Omul este astfel facut, incat nu poate exista decat creand.

Adesea, cand suntem nefericiti, simtim cu mai intensa durere nenorocirea altora; in loc sa se disperseze si sa se destrame, dimpotriva, sentimentul creste si devine mai puternic, mai adanc, mai intens.

Admiratia indica limita cunostintelor noastre si dovedeste adesea mai putin perfectiunea lucrurilor decat imperfectiunea spiritului nostru

Vrei sa realizezi lucruri marete, atunci trebuie sa traiesti ca si cum nu ar trebui sa mori niciodata.