Ceea ce este uimitor și frumos nu este întotdeauna bun, dar ceea ce este bun este întotdeauna frumos.
© CCC
Treptat mi s-a descoperit ca linia care desparte binele de rau nu trece printre state, nici printre clase sociale, nici printre partide politice, ci direct prin inima fiecarui om — si apoi prin toate inimile omenesti. Si chiar si inlauntrul inimilor coplesite de rau, se pastreaza un mic cap de pod al binelui. Si chiar si in cea mai buna dintre toate inimile, ramane nedezradacinat… un coltisor de rau.
Schimbarea nu este niciodată ușoară și adesea creează discordie, dar atunci când oamenii se unesc pentru binele umanității și al Pământului, putem realiza lucruri mărețe.
© CCC
A iubi nu este altceva decât a vrea binele cuiva şi tot ce credem că-i este bine şi a ne sili după putinţă să facem ca să capete binele ce-i voim, şi aceasta spre a se folosi el, iar nu noi. Iar amic este şi se zice cel care iubeşte şi este iubit.
(Pasiunile (Iubirea))
Socrate avea reputația de a fi un mare înțelept. Într-o zi, cineva a venit în vizită la el și i-a spus:
– Știi ce tocmai am aflat despre prietenul tău?
– O clipă, răspunse Socrate, înainte să-mi spui, aș vrea să-ți fac un test, testul celor trei site.
– Testul celor trei site?
– Înainte de a spune ceva despre alții, este bine să-ți faci timp pentru a filtra ceea ce dorești să spui. Prima sită este cea a adevărului. Ai verificat dacă ceea ce ai de gând să-mi spui este adevărat?
– Nu, am auzit doar vorbindu-se despre asta…
– Foarte bine. Deci nu știi dacă este adevărat. Să continuăm cu a doua sită, cea a binelui. Este ceva bun în ceea ce vrei să-mi spui despre prietenul meu?
– O, nu, dimpotrivă!
– Deci vrei să-mi spui lucruri rele despre el și nici nu știi dacă sunt adevărate. A mai rămas a treia sită, cea a utilității. Mă ajută pe mine cu ceva să știu ce ar fi făcut acest prieten?
– Nu chiar.
– Deci, a concluzionat Socrate, ceea ce voiai să-mi spui nu este nici adevărat, nici bun, nici util. Atunci de ce ai mai vrut să-mi spui?
© CCC
Omul e o funcţie nobilă a spiritului, care creează şi cârmuieşte această lume către destinul ei. Fiecare om ar trebui să fie pentru Dumnezeu un Rai al delectării Sale, mai ales că nu luăm cu noi decât binele pe care l-am făcut.
Binele e o visare, un proiect mereu amanat și urmarit cu un efort istovitor, o limita pe care n-o atingem niciodata, domnia lui e imposibila. Numai raul poate merge pana la marginile sale si domni absolut.