Citate de Anatole France

Cu cat ma gandesc mai mult la viata omeneasca cu atat sunt mai convins ca trebuie sa-i dam Mila si Ironia ca martori  si ca judecatori, asa precum egiptenii chemau asupra mortilor lor pe zeita Isis si pe Mephtis. Ironia si Mila sunt doua sfetnice minunate; una zambind, ne face viata amabila; cealalta, care plange, ne-o face sacra. Ironia pe care o invoc eu nu este cruda. Ea nu-si bate joc nici de iubire, nici de frumusete. E blanda si binevoitoare. Rasul ei potoleste mania si tot ea ne invata sa glumim pe seama railor si a prostilor, pe care, fara ea, am putea avea slabiciunea sa-i uram.

Credinta intr-un Dumnezeu personal, care conduce totul spre bine si care intr-o alta viata pedepseste si rasplateste, nu este in fond decat o evadare din cruda realitate, o incercare neputincioasa de a inlatura ghimpele deznadajduit al existentei…cata putere si independenta ar castiga oamenii daca, avand mai multa incredere in ei insisi, ar cauta sa-si traiasca viata in concordanta cu ceea ce fiecare in parte, in clipele sale cele mai bune, ridica pe un piedestal ceea ce salasluieste mai bun in el, in loc sa-l desprinda de sine insusi, pentru a-l transmite unui Dumnezeu care vegheaza.

Numai dorinta da nastere suferintei... a dori inseamna a suferi.

Minunea cea mai mare, mai inalta, e ca adevaratele minuni pot fi zilnice si generale. Fara aceasta minune-n toate, numai anevoie vreun ganditor numeste o minune ce doar copiilor li se nazare.

Biblia nu știe nimic despre fizică, iar fizica nu știe nimic despre Dumnezeu. © CCC

Religia, ca sursa de consolare, este un obstacol in calea adevaratei credinte si, in acest sens, ateismul este o purificare. (Caiete II) © CCC

...faptul ca religia a trait atatea secole se explica doar prin minciunile cu care a leganat sufletele speriate ale oamenilor, atenuand prin fagaduieli teama lor in fata mortii, amortindu-le instinctul de cercetare, prin afirmatii gratuite si greu de verificat... Sentimentul religios nu-si gaseste echivalentul in spiritele cu adevarat moderne.

Religia este o pavaza in calea experientei divine.

Singura scuza a lui Dumnezeu este ca nu exista.

Singur spiritul e in stare sa cunoasca o fericire deplina.

Pe masura ce efortul omenesc micsoreaza cantitatea de nestiinta care, timp de secole, a stat la baza credintei umane in Dumnezeu, rolul divinitatii scade in mod inevitabil.

Singurul mobil al tuturor actiunilor omenesti: fericirea, fericirea cea cu neputinta de atins.

Lucrurile absurde sunt singurele agreabile, singurele frumoase, singurele care dau har vietii si ne impiedica sa murim de plictiseala.

Ca viata sa fie plina si mareata, e necesar s-amestecam in ea trecut si viitor. Opera noastra de poezie si arta suntem datori s-o savarsim in cinstea mortilor si in acelasi timp gandind la cei ce se vor naste. Ne impartasim astfel din tot ce-a fost, ce este si ce va fi.

Mica religie de care m-am agăţat: ceea ce contează cel mai mult este continuitatea vieţii şi îmbunătăţirea ei de la o generaţie la alta. © CCC

Cand se spune ca viata e buna si cand se spune ca este rea, spunem lucruri fara nici o noima. De fapt, trebuie sa spunem ca e si buna si rea in acelasi timp, fiindca numai prin ea putem sa ne dam seama de ce este bunul si ce este raul. Adevarul adevarat este ca viata este delicioasa, oribila, incantatoare, abjecta si dulce, si amara, si ca ea e totul pe pamant.

Multi oameni au atacat religia, fiindca le parea ridicola; multe persoane au privit-o cu indiferenta, fiindca nu au simtit adevaratele ei inconveniente; ca cetatean, eu o atac pentru ca mi se pare daunatoare fericirii statului, inamica progreselor spiritului uman, opusa moralei sanatoase.

Doar ți-am spus de atâtea ori că nu-i nimic dacă un bărbat nu crede în Dumnezeu, are îndoieli, ba chiar râde pe socoteala religiei… dar o femeie… O femeie trebuie să fie evlavioasă, să creadă fără să întrebe. În încrederea plină de simplitate și duioșie cu care ea cere ocrotirea lui Dumnezeu găsesc totdeauna ceva mișcător, feminin și frumos. (Olesia, cap. XI)

Orice idee falsa e primejdioasa.

Religia inabusa orice pornire a sufletului care nu se naste nemijlocit din ea.