Oare prin ce trista fatalitate omul nu se poate bucura in acelasi timp de toate facultatile naturii sale, de toate perfectiunile, de care nu e susceptibil decat la varste diferite?... in momentul in care spiritul omului a ajuns maturitatea, trupul lui incepe sa-si piarda puterea... inteligenta a crescut, dar sufletul si-a pierdut elasticitatea si impresionabilitatea; ... dar, pentru ce omul, la urma urmei, n-ar suferi si el soarta comuna tuturor fiintelor ? Cand culegem fructul cel minunat mai putem oare avea pretentia sa respiram in acelasi timp si parfumul florii? Tineretea a avut nevoie de acea delicatete a sensibilitatii, pentru a ajunge sa stapaneasca, la maturitate, siguranta spiritului. Se poate ca oamenii foarte mari sunt tocmai aceia care au pastrat, la varsta la care inteligenta este in plina putere, o parte din impetuozitatea impresiilor, proprie tineretii.
Talentul e o polita pe care natura o da omului de geniu si care de multe ori are scadenta foarte lunga...
Puțin înzestrat e elevul care nu-și întrece maestrul.
Mediocritatea nu cunoaşte nimic mai presus de ea însăşi, însă talentul recunoaşte instantaneu geniul.
Să-ţi foloseşti liber talentul, asta-i adevărata fericire.
© CCC
Daca te-ai nascut, cum zici tu, cu talent, du-te drept la el si nu asculta sfatul care te abate de la matca.
Indoiala asupra meritelor este cea mai buna garantie a celor pe care le vei dobandi mai tarziu.
Talentul nu este un mare dar, ci, în primul rând, o mare datorie.
Talentul nu devine geniu decat atunci cand a atins punctul la care cele mai profunde forme de perceptie ale sale ating extazul.
Talentul nu există. Talentul înseamnă să dorești să faci ceva.
(Jacques Brel vorbește)
© CCC
Talentul nu inseamna nimic. Conteaza doar curajul. Ai curajul sa-ti folosesti talentul cu care te-ai nascut?
Talentul: intensitate in impresie, forta si originalitate in expresie.