Un boier, călare pe-o frumoasă iapă,
Trebuind să treacă într-un loc o apă
Peste-o punte-ngustă – și fiind grăbit,
Și-a chemat argatul și i-a poruncit:
– Ia-mi în spate iapa
Și mi-o trece apa!
– Nu pot, zise omul lăsând nasu-n jos.
– Hm! făcu boierul foarte mânios:
Leneșul la toate
Zice că nu poate...
(Boierul și argatul)
Aquas infundere mari.
A varsa apa in mare.
Poti trai acceptand absurdul, dar nu poti trai in absurd.
Ligna in silvam inferre.
A duce lemne in padure.
Nu-ti pierde timpul batand intr-un perete, sperand ca il vei transforma intr-o usa.
© CCC
Ideea stoica de a-ti satisface o nevoie prin suprimarea dorintei echivaleaza cu a-ti taia picioarele cand ai nevoie de pantofi.
Nihil tam absurde dici potest, quod non ab aliquo philosopho defendatur.
Nu se poate afirma nimic atat de absurd incat sa nu poata fi combatut de vreun filosof.
Nudum stramen et vacuum triturare.
A treiera paie fara spice.
Lucernam adhibere in meridie.
A purta lumanare la amiaza.
Cine plange in fata presupusului neant, care e o abstractie, e tot atat de absurd ca cel care se caina ca s-a nascut.
Fericirea si absurdul sunt doi copii ai aceluiasi pamant. Ei sunt nedespartiti. Ar fi gresit sa spunem ca fericirea se naste neaparat din descoperirea absurdului. Se intampla la fel de bine ca sentimentul absurdului sa se nasca din fericire...
(Mitul lui Sisif)
© CCC
"Le bonheur et l'absurde sont deux fils de la même terre. Ils sont inséparables. L'erreur serait de dire que le bonheur naît forcément de la découverte absurde. Il arrive aussi bien que le sentiment de l'absurde naisse du bonheur."
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.