Citate de Marlene Dietrich

Adio, tristeţe, Bună ziua, tristeţe. Eşti încrustată-n cutele tavanului. Eşti scrisă-n ochii dragostei mele.   Nu cu totul şi cu totul mizeria Pentru că buzele cele mai amare te dau în vileag Printr-un zâmbet.   Bună ziua, tristeţe, Dragostea trupurilor îmbietoare, Forţa iubirii A cărei îmbiere înmugureşte Ca un căpcăun fără trup. Dezamăgită frunte, Mâhnire, obraz frumos... (Cu greu desfigurată, vol. Viața imediată) (traducere Ion Caraion)

Mă îmbrac pentru imagine. Nu pentru mine, nu pentru public, nu pentru modă, nu pentru bărbați.

Ceea ce un bărbat observă, mai întâi, la o femeie este dacă ea îl observă.

Tot ce e trist mi se pare suspect. © CCC

Prietenia este un cadou prețios care nu poate fi cumpărat sau vândut. Valoarea ei este mai mare decât a munților de aur. Dacă îi ceri lui Dumnezeu un dar, mulțumește-i dacă nu îți trimite perle sau diamante, ci iubirea și încrederea prietenilor. Este vorba despre prietenii pe care îi poți suna la patru dimineața.

Oh, cât de multă tristeţe poate fi cuprinsă într-un singur cuvânt! Suntem sclavi atâta timp cât rămânem ignoranţi. © CCC

Tristetea este trecerea omului de la o mai mare la o mai mica desavarsire.

O îngrijire atentă poate întineri o femeie cu douăzeci de ani, dar nu poate păcăli o scară.

Singurii prieteni demni de interes sunt aceia care pot fi chemati la patru dimineața. © CCC

În fiecare fiinţă omenească există un lac, spunea mama, o tristeţe lichidă pe care lacrimile provocate de ceapă o ajută să o golească. (O bucată de cer) © CCC

Pentru a fi completă ca femeie ai nevoie de un stăpân și în el o busolă pentru viața ta. Ai nevoie de un bărbat pe care să-l admiri și să-l respecți. Nu e de mirare că ești nemulțumită dacă îl detronezi, iar femeile nemulțumite nu sunt iubite prea mult timp.

În om se strâng vorbe nerostite, gânduri cărora nici n-ai şti să le dai un nume, lacrimi neplânse la vremea lor, care deodată vin ca o apă umflată de ploaie, revărsată peste mal.

Nu poți trăi fără iluzii, chiar dacă trebuie să lupți pentru ele.

Nu cred că avem un „drept” la fericire. Dacă ți se întâmplă să găsești fericirea, spune mulțumesc.

Tristetea este un zid ridicat intre doua gradini. © CCC

Trăiesc un sentiment necunoscut; melancolia şi moliciunea lui mă obsedează şi ezit să-i dau numele frumos şi grav de tristeţe. E un sentiment atât de complet, de egoist, încât aproape că-mi e ruşine că tristeţea mi s-a părut întotdeauna onorabilă. Cunoşteam doar melancolia, regretul şi, mai rar, remuşcarea. Astăzi, ceva cade peste mine, ca o mătase, enervantă şi molatică, separându-mă de ceilalţi. (Bună ziua, tristețe)

De atunci, trăim de parcă am fi furat soarele, luna și stelele de pe cer. Da, dragul meu domn, când te plimbi în munți și vezi Cetatea de departe printre copaci, o găsești foarte frumoasă. De câteva ori au venit străini să stea pe pod și să deseneze castelul. Dar multe alune frumoase au un miez negru, sfărâmat de viermi. Nimeni nu crede că ne sufocăm între aceste ziduri și ne copleșește tristețea. (Învierea) © CCC

Șampania te face să simți că e duminică și că urmează zile mai bune.

Iubește pentru bucuria de a iubi și nu pentru ofrandele inimii altcuiva.

Să trăiești tristețea în profunzime este o experiență la fel de importantă ca a fi extrem de fericit.