Citate de Marlene Dietrich

Prietenia este un cadou prețios care nu poate fi cumpărat sau vândut. Valoarea ei este mai mare decât a munților de aur. Dacă îi ceri lui Dumnezeu un dar, mulțumește-i dacă nu îți trimite perle sau diamante, ci iubirea și încrederea prietenilor. Este vorba despre prietenii pe care îi poți suna la patru dimineața.

Adio, tristeţe, Bună ziua, tristeţe. Eşti încrustată-n cutele tavanului. Eşti scrisă-n ochii dragostei mele.   Nu cu totul şi cu totul mizeria Pentru că buzele cele mai amare te dau în vileag Printr-un zâmbet.   Bună ziua, tristeţe, Dragostea trupurilor îmbietoare, Forţa iubirii A cărei îmbiere înmugureşte Ca un căpcăun fără trup. Dezamăgită frunte, Mâhnire, obraz frumos... (Cu greu desfigurată, vol. Viața imediată) (traducere Ion Caraion)

Mă îmbrac pentru imagine. Nu pentru mine, nu pentru public, nu pentru modă, nu pentru bărbați.

Să trăiești tristețea în profunzime este o experiență la fel de importantă ca a fi extrem de fericit.

În om se strâng vorbe nerostite, gânduri cărora nici n-ai şti să le dai un nume, lacrimi neplânse la vremea lor, care deodată vin ca o apă umflată de ploaie, revărsată peste mal.

Odată ce o femeie și-a iertat bărbatul, nu trebuie să-i reîncălzească păcatele la micul dejun.

Singurii prieteni demni de interes sunt aceia care pot fi chemati la patru dimineața. © CCC

Nu cred că avem un „drept” la fericire. Dacă ți se întâmplă să găsești fericirea, spune mulțumesc.

Ceea ce un bărbat observă, mai întâi, la o femeie este dacă ea îl observă.

Fiecare ființă umană are nevoie să vorbească cu cineva. În această țară nimeni nu are timp. Se pare că a vorbi cu un prieten nu mai este la modă. Acum trebuie să plătești bani pentru a merge la un terapeut.

Tot ce e trist mi se pare suspect. © CCC

Mai mult decât plictisită,

Tristă.

Mai mult decât tristă,

Nefericită.

Mai mult decât nefericită,

În suferință.

Mai mult decât în suferință,

Abandonată.

Mai mult decât abandonată,

Singură pe lume.

Mai mult decât singură pe lume,

Exilată.

Mai mult decât exilată,

Fără viață.

Mai mult decât fără viață,

Uitată.

(Calmantul (Le Calmant), în revista 391, n°4, Barcelona, 1917)

© CCC

Trăiesc un sentiment necunoscut; melancolia şi moliciunea lui mă obsedează şi ezit să-i dau numele frumos şi grav de tristeţe. E un sentiment atât de complet, de egoist, încât aproape că-mi e ruşine că tristeţea mi s-a părut întotdeauna onorabilă. Cunoşteam doar melancolia, regretul şi, mai rar, remuşcarea. Astăzi, ceva cade peste mine, ca o mătase, enervantă şi molatică, separându-mă de ceilalţi. (Bună ziua, tristețe)

Șampania te face să simți că e duminică și că urmează zile mai bune.

Nu poți trăi fără iluzii, chiar dacă trebuie să lupți pentru ele.

Tristetea este trecerea omului de la o mai mare la o mai mica desavarsire.

În fiecare fiinţă omenească există un lac, spunea mama, o tristeţe lichidă pe care lacrimile provocate de ceapă o ajută să o golească. (O bucată de cer) © CCC

Iubește pentru bucuria de a iubi și nu pentru ofrandele inimii altcuiva.

Pentru a fi completă ca femeie ai nevoie de un stăpân și în el o busolă pentru viața ta. Ai nevoie de un bărbat pe care să-l admiri și să-l respecți. Nu e de mirare că ești nemulțumită dacă îl detronezi, iar femeile nemulțumite nu sunt iubite prea mult timp.

Dacă vrei să scapi de prejudecăți, trebuie să călătorești.