Citate de Carl G. Jung

Religia este o pavaza in calea experientei divine.

Dumnezeu este un produs al abisului inconstient al eului.

Personalitatea, realizare totala a deplinatatii fiintei noastre, e un ideal de neatins. Dar faptul ca e de neatins nu impieteaza asupra unui ideal, caci idealurile sunt doar calauze si niciodata teluri.

Cele mai mari si mai importante probleme ale vietii sunt, toate, esentialmente fara solutie. Nu vor putea fi niciodata rezolvate, ci doar depasite.

Tot ce nu mi s-a intamplat, si am iubit, mi se va intampla. Iar tot ce am iubit, se va reintoarce mereu, fara ragaz, in mine.

Majoritatea lucrurilor, de teama carora era sa mor, nu s-au intamplat, de fapt, niciodata.

Pantoful care i se potriveste unei persoane o strange pe alta; nu exista o reteta pentru viata care sa se potriveasca in toate cazurile.

In ceea ce ma priveste, visele fac parte din natura, care nu are nicio intentie sa insele, ci exprima ceva pe masura posibilitatilor sale.

Lumea in care patrundem, nascandu-ne, este cruda si crunta si totodata de o frumusete dumnezeiasca. Sa credem ca predomina lipsa de sens sau sensul este o chestiune de temperament. Daca lipsa de sens ar prevala in mod absolut, ar disparea tot mai mult, pe masura evolutiei, caracteristica vietii de a fi plina de sens. Dar nu acesta este - sau nu-mi pare mie ca este - cazul. Probabil ca, asa ca in toate problemele metafizice, ambele sunt adevarate: viata este sens si nonsens sau are sens si nonsens. Nutresc speranta anxioasa ca sensul va fi preponderent si va castiga batalia.

Noi nu cunoastem ce este acela sufletul, ci doar incercam sa-l explicam!

Nu putem schimba nimic pana ce nu il vom accepta. Condamnarea nu elibereaza, ci asupreste.

Suntem inclinati sa dam vina pe circumstante exterioare, dar nimic n-ar putea exploda in noi, daca nu s-ar fi aflat deja in noi.

Desprinderea de instinct si intoarcerea impotriva lui duce la formarea constientului.

Un om care n-a trecut prin infernul pasiunilor sale, nici nu le-a depasit vreodata. Atata timp cat omul renunta la prea multe, lasa prea multe in urma, exista posibilitatea si pericolul ca lucrurile abandonate sa revina si cu forta dubla.

Cunoasterea nu se bazeaza doar pe adevar, ci si pe eroare.

Eh, lucruri care se întâmplă. Cine intră în apă se udă, iar cine călărește un cal, cade. Dar atâta timp cât nu mor oameni, totul se rezolvă. (Meșterul don Gesualdo) © CCC

Ea aștepta în liniște să i se întâmple lucruri mărețe și, fără îndoială, acesta este unul dintre motivele pentru care ele s-au întâmplat. © CCC

Dupa cat ne putem da seama, singurul scop al existentei umane e sa aprinda o lumina in intunecimea fiintei.

Totul depinde de felul in care privim lucrurile, si nu de cum sunt ele insele.

Viata si spiritul sunt doua puteri, sau doua necesitati intre care omul se afla plasat.