Lumea in care patrundem, nascandu-ne, este cruda si crunta si totodata de o frumusete dumnezeiasca. Sa credem ca predomina lipsa de sens sau sensul este o chestiune de temperament. Daca lipsa de sens ar prevala in mod absolut, ar disparea tot mai mult, pe masura evolutiei, caracteristica vietii de a fi plina de sens. Dar nu acesta este - sau nu-mi pare mie ca este - cazul. Probabil ca, asa ca in toate problemele metafizice, ambele sunt adevarate: viata este sens si nonsens sau are sens si nonsens. Nutresc speranta anxioasa ca sensul va fi preponderent si va castiga batalia.
N-as putea spune ca cred. Stiu! Am trait experienta de a fi cuprins de ceva care e mai puternic decat mine, ceva pe care oamenii il numesc Dumnezeu.
Viziunea iti va deveni clara doar in momentul in care vei privi in inima ta... Cine priveste in afara, viseaza. Cine priveste inauntru, se trezeste.
Crearea unui lucru nou nu se face cu ajutorul ratiunii, ci prin jocul instinctului, care actioneaza dintr-o necesitate interioara. Mintea creativa se joaca cu obiectele pe care le iubeste.
Pendulul mintii oscileaza intre sens si nonsens, nu intre bine si rau.
Când iubirea stabilește regulile, dorința de putere nu mai există; acolo unde puterea este cea care domină, iubirea este distrusă. Una este umbra celeilalte.
Fiecare om este vinovat pentru toate lucrurile bune pe care nu le-a facut.
Noi nu cunoastem ce este acela sufletul, ci doar incercam sa-l explicam!
Cele mai mari si mai importante probleme ale vietii sunt, toate, esentialmente fara solutie. Nu vor putea fi niciodata rezolvate, ci doar depasite.
Nu putem schimba nimic pana ce nu il vom accepta. Condamnarea nu elibereaza, ci asupreste.
Intunericul nu se poate transforma in lumina, nici apatia in miscare, fara emotie.
Dumnezeu este un produs al abisului inconstient al eului.
Religia este o pavaza in calea experientei divine.