Lumea in care patrundem, nascandu-ne, este cruda si crunta si totodata de o frumusete dumnezeiasca. Sa credem ca predomina lipsa de sens sau sensul este o chestiune de temperament. Daca lipsa de sens ar prevala in mod absolut, ar disparea tot mai mult, pe masura evolutiei, caracteristica vietii de a fi plina de sens. Dar nu acesta este - sau nu-mi pare mie ca este - cazul. Probabil ca, asa ca in toate problemele metafizice, ambele sunt adevarate: viata este sens si nonsens sau are sens si nonsens. Nutresc speranta anxioasa ca sensul va fi preponderent si va castiga batalia.
O inima intelegatoare reprezinta totul la un profesor, si nu o putem aprecia indeajuns. Ne amintim cu stima de profesorii excelenti, dar cu recunostinta de cei care ne-au influentat sufleteste. Planul de invatamant este o materie prima extrem de necesara, dar caldura reprezinta elementul vital pentru planta aflata in crestere si pentru sufletul copilului.
Viata si spiritul sunt doua puteri, sau doua necesitati intre care omul se afla plasat.
Viziunea iti va deveni clara doar in momentul in care vei privi in inima ta... Cine priveste in afara, viseaza. Cine priveste inauntru, se trezeste.
Nu exista nastere a constiintei fara durere.
Stiinta nu e decat arta de a fauri iluzii adevarate.
In ceea ce ma priveste, visele fac parte din natura, care nu are nicio intentie sa insele, ci exprima ceva pe masura posibilitatilor sale.
Nu putem schimba nimic pana ce nu il vom accepta. Condamnarea nu elibereaza, ci asupreste.
Nimic nu are o influenta mai puternica, din punct de vedere psihologic, asupra mediului lor si, in special, asupra copiilor lor decat viata netraita a parintilor.
Religia este o pavaza in calea experientei divine.
Când iubirea stabilește regulile, dorința de putere nu mai există; acolo unde puterea este cea care domină, iubirea este distrusă. Una este umbra celeilalte.
Cunoasterea nu se bazeaza doar pe adevar, ci si pe eroare.
Noi nu cunoastem ce este acela sufletul, ci doar incercam sa-l explicam!
In epoca in care idealurile sociale au disparut, omul se intoarce violent de unde a plecat, adica la biologic.
Dumnezeu este simbolul simbolurilor!
Se spune ca pasari calatoare, care trec noaptea in carduri peste orase, se zapacesc de lumina ce-o imprastie acestea in intuneric, si pana in zori tot dau ocol orasului, nestiind incotro s-apuce; instinctele noastre mari si mici sunt ca aceste pasari: lumina constiintei le zapaceste…
Un om care n-a trecut prin infernul pasiunilor sale, nici nu le-a depasit vreodata. Atata timp cat omul renunta la prea multe, lasa prea multe in urma, exista posibilitatea si pericolul ca lucrurile abandonate sa revina si cu forta dubla.
Instinctele noastre formeaza capitalul cu care Natura ne crediteaza si pe care tot ei trebuie sa i-l restituim. Platiti-va datoriile la timp si nu aduceti Natura in situatia de a pune sechestru pe tot ce aveti.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.