Citate de Carl G. Jung

Se spune ca pasari calatoare, care trec noaptea in carduri peste orase, se zapacesc de lumina ce-o imprastie acestea in intuneric, si pana in zori tot dau ocol orasului, nestiind incotro s-apuce; instinctele noastre mari si mici sunt ca aceste pasari: lumina constiintei le zapaceste…

Crearea unui lucru nou nu se face cu ajutorul ratiunii, ci prin jocul instinctului, care actioneaza dintr-o necesitate interioara. Mintea creativa se joaca cu obiectele pe care le iubeste.

Nu exista nastere a constiintei fara durere.

Dupa cat ne putem da seama, singurul scop al existentei umane e sa aprinda o lumina in intunecimea fiintei.

Suntem inclinati sa dam vina pe circumstante exterioare, dar nimic n-ar putea exploda in noi, daca nu s-ar fi aflat deja in noi.

Intalnirea dintre doua personalitati este asemanatoare contactului dintre doua substante chimice: daca exista vreo reactie, ambele se transforma.  

Nimic mai rau nu i se poate intampla cuiva decat sa fie complet inteles.  

Eu nu cred ca exista Dumnezeu. Eu sunt sigur ca exista.

Totul depinde de felul in care privim lucrurile, si nu de cum sunt ele insele.

Stiinta nu e decat arta de a fauri iluzii adevarate.

Viziunea iti va deveni clara doar in momentul in care vei privi in inima ta... Cine priveste in afara, viseaza. Cine priveste inauntru, se trezeste.

Religia este o pavaza in calea experientei divine.

Viata si spiritul sunt doua puteri, sau doua necesitati intre care omul se afla plasat.

Imi urmez instinctul și nu îmi fac griji în privința experienței.

Toate lucrarile omului isi au originea in fantezia creativa. Si atunci, cu ce drept desconsideram imaginatia?

Cele mai mari si mai importante probleme ale vietii sunt, toate, esentialmente fara solutie. Nu vor putea fi niciodata rezolvate, ci doar depasite.

Unde stapaneste dragostea, nu exista dorinta de putere, iar unde predomina puterea, lipseste dragostea. Una o umbreste pe cealalta.

Nimic nu are o influenta mai puternica, din punct de vedere psihologic, asupra mediului lor si, in special, asupra copiilor lor decat viata netraita a parintilor.

Un om care n-a trecut prin infernul pasiunilor sale, nici nu le-a depasit vreodata. Atata timp cat omul renunta la prea multe, lasa prea multe in urma, exista posibilitatea si pericolul ca lucrurile abandonate sa revina si cu forta dubla.

Instinctele noastre formeaza capitalul cu care Natura ne crediteaza si pe care tot ei trebuie sa i-l restituim. Platiti-va datoriile la timp si nu aduceti Natura in situatia de a pune sechestru pe tot ce aveti.