Citate de Alice Munro

Amintește-ți mereu că, atunci când un bărbat părăsește o încăpere, lasă totul în urmă (…). Când o femeie iese dintr-o încăpere, ia cu sine tot ce s-a întâmplat acolo. (Prea multă fericire)

Complexitatea lucrurilor - lucrurile din interiorul lucrurilor - pare să fie fără sfârșit. Adică nimic nu este ușor, nimic nu este simplu. © CCC

Memoria este modalitatea prin care ne tot spunem nouă înșine propriile povești - și le spunem altora o versiune oarecum diferită a poveștilor noastre. © CCC

Memoria e intotdeauna la ordinele inimii.

Daca am fi absolut siguri de virtutile memoriei, nu am ridica monumente.

Treburile casnice nu m-au deranjat niciodată... ceea ce m-a deranjat, mai târziu, a fost faptul că era de așteptat ca aceasta să fie viața ta... când ești casnică, ești constant întreruptă. Nu ai spațiu în viața ta. © CCC

Omul e adaptabil ca microbii şi ca viruşii, iar memoria lui este ca lichidul care ia forma vasului în care-l torni.

Cand eram tanar, puteam tine minte totul. Ce s-a intamplat sau ce nu s-a intamplat.

Timpul este ceva care mă interesează foarte mult - trecutul și prezentul și modul în care trecutul apare pe măsură ce oamenii se schimbă. © CCC

A ști pe dinafară nu înseamnă a ști: înseamnă doar a deține ceea ce s-a dat în păstrare memoriei. (Eseuri)

Am o memorie excelenta, dar nu-mi amintesc lucrurile asa cum sunt ele.

Toata lumea se plange ca nu are memorie, dar nimeni nu se vaita ca nu are logica.

Cred că asta e ceva ce începe să-mi placă pe măsură ce îmbătrânesc: finalurile fericite. © CCC

Numai cei care nu au memorie insista asupra originalitatii lor. © CCC

Memoria ta este un monstru; tu uiți – ea, nu. Pur și simplu înregistrează lucrurile. Păstrează lucrurile pentru tine sau ascunde lucrurile de tine - și le cheamă să-ți aduci aminte după propria voință. Crezi că ai memorie, dar memoria te are pe tine! © CCC

M-ai intrebat daca am memorie. Depinde: daca mi se datoreaza ceva, am o memorie minunata; daca, din pacate, eu datorez ceva, nu mai am deloc.

Eram gospodină, așa că am învățat să scriu în timpul liber și nu cred că am renunțat vreodată la asta, deși au fost momente când am fost foarte descurajată pentru că am început să văd că poveștile pe care le scriam nu erau foarte bune, că aveam multe de învățat și că era o muncă mult, mult mai grea decât mă așteptam. © CCC

Memoria este viitorul trecutului. (Caiete I) © CCC

Memoria este scribul sufletului.

Uneori îmi iau începutul unei povești dintr-o amintire, o anecdotă, dar asta se pierde și de obicei este de nerecunoscut în povestea finală. © CCC