Citate de Alvin Toffler

Literatura nu te invata. Intalnesti, pur si simplu, in acest domeniu, oameni sau carti care, brusc, iti spun, iti arata ceea ce ai nevoie sa auzi sau sa vezi. (Conversatie cu Jean-Maurice de Montremy - Aprilie 1990) © CCC

Trebuie să căutăm modalități cu totul noi de a ne ancora, pentru că toate vechile rădăcini - religie, națiune, comunitate, familie sau profesie - tremură acum sub impactul uraganului impulsului accelerator. © CCC

Una dintre definițiile sănătății mentale este capacitatea de a distinge realul de ireal. În curând vom avea nevoie de o nouă definiție. © CCC

Pentru a avea o literatură, o naţiune trebuie să trăiască, nu doar pe plan practic, ci şi pe plan moral şi spiritual, contribuind prin viaţa sa naţională la dezvoltarea unei anumite laturi a spiritului universal al omului. © CCC

O prefață nu trebuie să fie decât un titlu mai lung. (Jubileul, 1797)

Literatura hraneste sufletul, il purifica, il mangaie.

Toată literatura occidentală provine din Iliada și Odiseea în care sunt deja prezente temele războiului, călătoriilor, dragostei, prieteniei și pasiunilor. © CCC

Marele motor huruind al schimbării – tehnologia. Un citat al lui Alvin Toffler gravat la intrarea în clubul Toffler, care îi poartă numele, din Rotterdam, Olanda. (Motorul tehnologic: În spatele acestor prodigioase fapte economice se aude huruind marele motor al schimbării - tehnologia.) © CCC

Societatea are nevoie de oameni care lucrează în spitale. Societatea are nevoie de tot felul de abilități care nu sunt doar cognitive; sunt emoționale, sunt afective. Nu poți conduce societatea doar pe date și pe computere. © CCC

Robert Jungk, unul dintre principalii futurologi ai Europei, spunea: „în zilele noastre se pune un accent aproape exclusiv pe studierea a ceea ce s-a întâmplat şi ceea ce s-a făcut. Mâine... cel puţin o treime din toate prelegerile şi lucrările practice ar trebui să se ocupe de activitatea ştiinţifică, tehnică, artistică şi filozofică consacrată progresului, prevederii crizelor şi soluţiilor posibile la aceste probleme viitoare”. Noi nu avem o literatură a viitorului utilizabilă în cadrul acestor cursuri, dar avem o literatură despre viitor, constând nu numai din marile utopii, dar şi din beletristica ştiinţifico-fantastică contemporană. Aceasta din urmă, ca ramură a literaturii, nu se bucură de prea mult respect şi poate că merită acest dispreţ critic. Dar, dacă privim scrierile ştiinţifico-fantastice mai degrabă ca pe un fel de sociologie a viitorului decât ca literatură, ele capătă o valoare imensă ca forţă stimulatoare în formarea deprinderii de a anticipa. Copiii noştri ar trebui să-i studieze pe Arthur C. Clarke, William Tenn, Robert Heinlein, Ray Bradbury şi Robert Sheckley nu pentru că aceşti scriitori le pot vorbi despre nave cosmice şi maşini de călătorit în timp, ci pentru că, ceea ce este mai important, ei îi pot face pe tineri să exploreze în imaginaţie hăţişul problemelor politice, sociale, psihologice şi etice care vor sta în faţa lor când vor fi adulţi. Literatura ştiinţifico-fantastică ar trebui citită la timpul viitor. (Șocul viitorului)

Literatura nu îți permite să mergi, dar îți permite să respiri. (Ce este critica?) © CCC

Nu stiu nimic despre literatura actuala. De multa vreme, grecii sunt contemporanii mei.

Cati oameni, in literatura, au o buna ureche muzicala, dar canta fals...

Marea forţă a literaturii pare a fi abolirea timpului, senzaţia că, atunci când citim, ne aflăm într-un univers imuabil. Este aceeaşi senzaţie pe care ne-o oferă şi fascinaţia iubirii: parcă, dintr-o dată, timpul nu se mai scurge şi am devenit părtaşi la eternitate. (Voluptatea de a scrie)

Societatea are nevoie de oameni care au grijă de bătrâni și care știu să fie plini de compasiune și onestitate. © CCC

Literatura: un cod pe care ești nevoit să-l descifrezi. (Mitologii)

Șocul viitorului este stresul zdrobitor și dezorientarea pe care le inducem indivizilor, supunându-i la prea multe schimbări într-un timp prea scurt. © CCC

Literatura este presarata de ruinele facute de oamenii care s-au ocupat prea mult de opiniile altora. (O camera proprie) © CCC

Science-fiction-ul este privit ca o ramură a literaturii având puțină considerație și poate că merită acest dispreț critic. Dar dacă îl privim mai degrabă ca un fel de sociologie a viitorului, decât ca literatură, science-fiction-ul are o valoare imensă ca o forță de antrenament al minții pentru crearea obiceiului de a anticipa. Copiii noștri ar trebui să-i studieze pe Arthur C. Clarke, William Tenn, Robert Heinlein, Ray Bradbury și Robert Sheckley, nu pentru că acești scriitori le pot spune despre navele spațiale și mașinile timpului, ci, mai important, pentru că pot conduce mințile tinerilor spre o explorare imaginativă a junglei problemelor politice, sociale, psihologice și etice cu care se vor confrunta acești copii ca adulți. (Șocul viitorului, 1970) © CCC

Este literatura vreodată altceva decât un refugiu împotriva anxietății? © CCC