Robert Jungk, unul dintre principalii futurologi ai Europei, spunea: „în zilele noastre se pune un accent aproape exclusiv pe studierea a ceea ce s-a întâmplat şi ceea ce s-a făcut. Mâine... cel puţin o treime din toate prelegerile şi lucrările practice ar trebui să se ocupe de activitatea ştiinţifică, tehnică, artistică şi filozofică consacrată progresului, prevederii crizelor şi soluţiilor posibile la aceste probleme viitoare”. Noi nu avem o literatură a viitorului utilizabilă în cadrul acestor cursuri, dar avem o literatură despre viitor, constând nu numai din marile utopii, dar şi din beletristica ştiinţifico-fantastică contemporană.
Aceasta din urmă, ca ramură a literaturii, nu se bucură de prea mult respect şi poate că merită acest dispreţ critic. Dar, dacă privim scrierile ştiinţifico-fantastice mai degrabă ca pe un fel de sociologie a viitorului decât ca literatură, ele capătă o valoare imensă ca forţă stimulatoare în formarea deprinderii de a anticipa.
Copiii noştri ar trebui să-i studieze pe Arthur C. Clarke, William Tenn, Robert Heinlein, Ray Bradbury şi Robert Sheckley nu pentru că aceşti scriitori le pot vorbi despre nave cosmice şi maşini de călătorit în timp, ci pentru că, ceea ce este mai important, ei îi pot face pe tineri să exploreze în imaginaţie hăţişul problemelor politice, sociale, psihologice şi etice care vor sta în faţa lor când vor fi adulţi.
Literatura ştiinţifico-fantastică ar trebui citită la timpul viitor.
(Șocul viitorului)
Societatea este o abstractizare. Abstracția nu este o realitate. Ceea ce este realitate este relația. Relația dintre ființele umane a creat ceea ce numim societate.
(Krishnamurti în Bombay 1981)
© CCC
Societatea are nevoie de oameni care lucrează în spitale. Societatea are nevoie de tot felul de abilități care nu sunt doar cognitive; sunt emoționale, sunt afective. Nu poți conduce societatea doar pe date și pe computere.
© CCC
Societatea nu este numai ceva care absoarbe, cu intensitate egala, sentimentele si energia individului, ea este si puterea care le regleaza.
Pentru a stăpâni societatea e de ajuns să mânuieşti cu egală abilitate lauda şi ridicolul.
(Legăturile primejdioase)
Science-fiction-ul este privit ca o ramură a literaturii având puțină considerație și poate că merită acest dispreț critic. Dar dacă îl privim mai degrabă ca un fel de sociologie a viitorului, decât ca literatură, science-fiction-ul are o valoare imensă ca o forță de antrenament al minții pentru crearea obiceiului de a anticipa.
Copiii noștri ar trebui să-i studieze pe Arthur C. Clarke, William Tenn, Robert Heinlein, Ray Bradbury și Robert Sheckley, nu pentru că acești scriitori le pot spune despre navele spațiale și mașinile timpului, ci, mai important, pentru că pot conduce mințile tinerilor spre o explorare imaginativă a junglei problemelor politice, sociale, psihologice și etice cu care se vor confrunta acești copii ca adulți.
(Șocul viitorului, 1970)
© CCC
În viețile noastre apare o nouă civilizație, iar orbii de pretutindeni încearcă să o suprime. Această nouă civilizație aduce cu ea noi stiluri de familie; schimbări ale modului de a lucra, de a iubi și de a trăi; o nouă economie; noi conflicte politice; și dincolo de toate acestea, de asemenea, o conștiință alterată... Începutul acestei noi civilizații este cel mai exploziv fapt din viața noastră.
(Al treilea val, 1980)
© CCC
Societatea are nevoie de oameni care au grijă de bătrâni și care știu să fie plini de compasiune și onestitate.
© CCC
Societatea care se plange de parazitii ei se osandeste intrucatva si pe sine insasi; parazitii se incuiba numai unde este murdarie fizica sau morala.
Adevaratii stalpi ai societatii sunt adevarul si libertatea.
Societatea exista pentru beneficiul oamenilor, si nu oamenii pentru beneficiul societatii.
Trebuie să căutăm modalități cu totul noi de a ne ancora, pentru că toate vechile rădăcini - religie, națiune, comunitate, familie sau profesie - tremură acum sub impactul uraganului impulsului accelerator.
© CCC
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.