Citate de Alvin Toffler

Se pare că civilizația tinde, mai degrabă, spre a rafina viciul decât spre a desăvârși virtutea. © CCC

Robert Jungk, unul dintre principalii futurologi ai Europei, spunea: „în zilele noastre se pune un accent aproape exclusiv pe studierea a ceea ce s-a întâmplat şi ceea ce s-a făcut. Mâine... cel puţin o treime din toate prelegerile şi lucrările practice ar trebui să se ocupe de activitatea ştiinţifică, tehnică, artistică şi filozofică consacrată progresului, prevederii crizelor şi soluţiilor posibile la aceste probleme viitoare”. Noi nu avem o literatură a viitorului utilizabilă în cadrul acestor cursuri, dar avem o literatură despre viitor, constând nu numai din marile utopii, dar şi din beletristica ştiinţifico-fantastică contemporană. Aceasta din urmă, ca ramură a literaturii, nu se bucură de prea mult respect şi poate că merită acest dispreţ critic. Dar, dacă privim scrierile ştiinţifico-fantastice mai degrabă ca pe un fel de sociologie a viitorului decât ca literatură, ele capătă o valoare imensă ca forţă stimulatoare în formarea deprinderii de a anticipa. Copiii noştri ar trebui să-i studieze pe Arthur C. Clarke, William Tenn, Robert Heinlein, Ray Bradbury şi Robert Sheckley nu pentru că aceşti scriitori le pot vorbi despre nave cosmice şi maşini de călătorit în timp, ci pentru că, ceea ce este mai important, ei îi pot face pe tineri să exploreze în imaginaţie hăţişul problemelor politice, sociale, psihologice şi etice care vor sta în faţa lor când vor fi adulţi. Literatura ştiinţifico-fantastică ar trebui citită la timpul viitor. (Șocul viitorului)

Șocul viitorului este stresul zdrobitor și dezorientarea pe care le inducem indivizilor, supunându-i la prea multe schimbări într-un timp prea scurt. © CCC

În prezent trecem prin perioada nefastă a secolului al XIX-lea. Timp de zece ani, a existat un aparent declin al civilizației; Veneţia înlănțuită, Ungaria încătuşată, Polonia torturată, pedeapsa cu moartea peste tot. (Fapte și vorbe) © CCC Hugo se referă aici la vremurile tulburi pe care Europa le traversa, el însuși fiind nevoit să plece în exil din Franța, timp de nouăsprezece ani, întorcându-se abia după abdicarea lui Napoleon al III-lea.

Societatea are nevoie de oameni care au grijă de bătrâni și care știu să fie plini de compasiune și onestitate. © CCC

Orice civilizatie incepe prin teocratie si sfarseste prin democratie.  

Civilizatie inseamna armonie si plenitudine; ratiune, sentiment, instinct, viata trupului.

Anxietatea este prețul pe care îl plătim civilizației.

Datoram civilizatiei nu numai stiinta, arta, dreptul, dar pot afirma ca tot sub influenta ei s-a nascut si s-a dezvoltat simtul frumosului si al poeziei.

Una dintre definițiile sănătății mentale este capacitatea de a distinge realul de ireal. În curând vom avea nevoie de o nouă definiție. © CCC

Science-fiction-ul este privit ca o ramură a literaturii având puțină considerație și poate că merită acest dispreț critic. Dar dacă îl privim mai degrabă ca un fel de sociologie a viitorului, decât ca literatură, science-fiction-ul are o valoare imensă ca o forță de antrenament al minții pentru crearea obiceiului de a anticipa. Copiii noștri ar trebui să-i studieze pe Arthur C. Clarke, William Tenn, Robert Heinlein, Ray Bradbury și Robert Sheckley, nu pentru că acești scriitori le pot spune despre navele spațiale și mașinile timpului, ci, mai important, pentru că pot conduce mințile tinerilor spre o explorare imaginativă a junglei problemelor politice, sociale, psihologice și etice cu care se vor confrunta acești copii ca adulți. (Șocul viitorului, 1970) © CCC

În viețile noastre apare o nouă civilizație, iar orbii de pretutindeni încearcă să o suprime. Această nouă civilizație aduce cu ea noi stiluri de familie; schimbări ale modului de a lucra, de a iubi și de a trăi; o nouă economie; noi conflicte politice; și dincolo de toate acestea, de asemenea, o conștiință alterată... Începutul acestei noi civilizații este cel mai exploziv fapt din viața noastră. (Al treilea val, 1980) © CCC

Trebuie să căutăm modalități cu totul noi de a ne ancora, pentru că toate vechile rădăcini - religie, națiune, comunitate, familie sau profesie - tremură acum sub impactul uraganului impulsului accelerator. © CCC

Începem astăzi să simțim slăbiciunea civilizației noastre... Existența noastră actuală prezintă un viciu fundamental, care ne este încă ascuns. În noile condiții de viață pe care le-am creat, activitățile noastre cele mai specifice se dezvoltă prost și de manieră incompletă. S-ar spune că, în mijlocul miracolelor civilizației moderne, personalitatea umană are tendința să se dizolve.

Raspandirea civilizatiei poate fi asemanata cu un foc; la inceput, o scanteie slaba, apoi, o flacara ce palpaie, urmata de un incendiu puternic, ce creste continuu in viteza si forta. © CCC

Consider ca un popor poate fi numit civilizat atunci când îşi ocroteşte şi îşi respectă bătrânii. Or, la noi s-a pierdut demult aceasta calitate. Ne urâm unii pe alţii, aşa cum niciodata nu s-a întâmplat.

Cu cat un popor e mai putin civilizat, cu atat are mai multe cuvinte straine in limba.

Fiecare dintre noi a construit această civilizație competitivă, nemiloasă, în care omul este împotriva omului. (Krishnamurti în Ojai 1945) © CCC

Fiinţa umană este un animal sălbatic şi îngrozitor. Noi îl cunoaştem doar îmblânzit şi domesticit prin ceea ce noi numim civilizaţie. (Parerga și Paralipomena, 1850)

Societatea celui de-al Doilea Val este industrială și se bazează pe producția în masă, distribuția în masă, consumul în masă, educația în masă, mass-media, recreerea în masă, divertismentul în masă și arme de distrugere în masă. Combini aceste lucruri cu standardizarea, centralizarea, concentrarea și sincronizarea și ajungi la un stil de organizare pe care îl numim birocrație. © CCC