Întrebam aseară luna gânditoare:
– Dacă prin poiene a rămas o floare
Neculeasă încă pentru draga mea, –
Dacă sus, pe dealuri, pe poteci uitate,
Pretutindeni unde m-ai văzut cu ea,
Raza ta sfioasă printre crengi străbate
De-mi încurcă paşii luminoase fire,
Deşteptând în cale câte-o amintire, –
Dacă până-n ziuă visurile trec
Dar rămân în suflet, – pentru ce să plec?…
– Du-te-n lumea largă, pentru totdeauna,
Trist şi singur du-te, du-te! zice luna.
Şi-ntrebai lumina sufletului meu:
– Dacă fără dânsa timpul trece greu,
Dacă lângă dânsa mi-i aşa de bine,
Spune-mi, suflet mândru, împăcat cu tine, –
Pentru ce, când toate lacrimile trec
Fără nici o urmă, – pentru ce să plec?…
Sufletu-mi răspunse: – Pe cărări pustii,
Du-te-n lumea largă. Şi să nu mai vii.
Şi-ntrebai atuncea inima-mi trudită:
– Cea dintâi, nebuno, căzuşi în ispită,
Singură-n tăcere, tu eşti vinovată
Că mă cert cu mine şi cu lumea toată.
Când stelele nopţii farmec nu mai au
Fără ochii dragii, – pentru ce să stau?…
Şi-mi răspunse-n şoaptă (o, inima mea!)
– Du-te-n lume singur. Eu rămân cu ea.
(Şoaptele nopţii)
Dacă ai ști cât de mult te iubesc, cât de mult am nevoie de tine în viața mea, nu ai îndrăzni să mă lași nici măcar pentru o clipă, ai sta mereu lângă mine, cu inima ta în fața inimii mele, cu sufletul tău în fața sufletului meu.
(O mie și una de scrisori de dragoste către Victor Hugo)
© CCC
Este un privilegiu al omului de a iubi chiar pe aceia care il fac sa sufere.
Iertarea este forma suprema a iubirii.
Femeia nu e nimic fara iubire, frumusetea nu e nimic fara placere.
Cu cât sufletul tău intră mai profund în hăţişurile de clar-obscur ale altui suflet, cu-atât actul fizic al iubirii devine mai greu de-nfăptuit. Nu ţi-l mai poţi închipui. Deşi-l doreşti, nu ţi-l mai poţi închipui.
Atunci cand este rezultatul unei reflectii, iubirea este fragila: cine a iubit nu a iubit de la prima vedere?
(Hero si Leandru)
© CCC
Iubirea cere iubire; este imposibil să preferi, fără să vrei să fii preferat.
(Conferinţa de la Notre-Dame din Paris, 1848)
© CCC
Cea mai mare iubire este iubirea unei mame, apoi, vine iubirea unui câine și mai apoi, iubirea unui iubit.
Proverb polonez
© CCC
Cunoști o femeie, o vezi, o auzi, constatînd o serie de calități și defecte, distrat și în treacăt, sau atent și cu dinadins, te deprinzi să rămîi “tu” în prezența ei, adică spectator mai mult sau mai puțin atras de spectacolul feminității ei, o critici mintal, o apreciezi uneori și o accepți treptat, aflînd cum e frumoasă, cum e deșteaptă sau mediocră, avînd surprize agreabile și dezamăgiri supărătoare, pînă cînd într-o zi simți că, mai presus de aprecierea ta, femeia aceea a devenit un fel de secret intim, pe care abia-l știi numai tu. Bătaia de inimă pe care ți-o dă acest secret te face să respiri adînc propriul tău suflet, în care au apărut arome mai misterioase decît cele aduse de sevele pămîntului. Întinzi brațele spre primavara lor. Iubești. Și femeia demult cunoscută îți apare nouă, din clipa în care ai întîlnit-o. Te miri că n-ai vazut de atunci ceea ce abia descoperi într-o evidentă edenică. E o mirare intensă ca geniul, oricît ar fi de plat ceea ce-i urmează. Secunda acestei mirări hrănește cu luceferi pe poeți și cu cea mai virulentă toxină pe oamenii obișnuiți.
(Lorelei)
Şi stelele îşi micşorează strălucirea când o văd pe a ta.
Iluziile dragostei pot fi mai plăcute; dar cine nu ştie, de asemenea, că sunt mai puţin durabile?
(Legăturile primejdioase)
As vrea sa fiu amurg la geamurile tale.
Unii stapanesc cetati, dar sunt robiti de femei.
In orice caz, e bine sa te căsătoresti. Dacă vei da peste o femeie bună, vei fi fericit, iar dacă vei da peste una rea, vei deveni filosof, ceea ce e foarte bine pentru un barbat.
© CCC
La temelia oricarei iubiri pasionate sta o iluzie generoasa, o greseala de judecata, o idee falsa pe care indragostitii si-o fac unul despre celalalt si fara de care n-ar fi cu putinta o dragoste oarba.
Iubirea isi gaseste in ea insasi tot scopul si toata multumirea.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.