Citate de Alceu

Să te pleci de durere este o nebunie; Nimic nu se câștigă prin melancolie; Decât să te afunzi în gânduri dureroase, Mai bine să-ți cufunzi simțurile în vin. © CCC

Este adevărat, nu poți mânca niciodată un animal de companie căruia i-ai dat un nume. Și oricum, ar fi ca și cum un ventriloc și-ar mânca păpușa. © CCC

Nimic nu vine din nimic. © CCC

Bărbaţii luptători sunt fortăreaţa cetății. (Fragmente, Cartea lui Alcaeus, Fragmentul XXII) © CCC

Înalță un cântec pentru ea, o, muză! Fecioara cu cunună de violete-n păr, Și laudă-i reflexele schimbătoare de pe gâtul fin, Vocea-i șoptită și plină de veselie.   Cântă înc-o dată farmecele-i mii Splendoarea-ncântătoare a ochilor, Obrajii bruni și brațele mlădioase Și sânul întunecat și gingaș.   Da, cântă pentru totdeauna despre ea, Stăpâna-mi delicată și ademenitoare, Cea mai frumoasă dintre toate câte au fost și sunt, Sappho a mea cea cu zâmbet dulce. (Nu mai mult pentru Lycus) În mitologia greacă, Lycus sau Lykos (Lúkos, „lup”, în greaca veche) a fost de două ori regent al orașului antic Teba (Beoția).  Aici, Lycus poate fi unul dintre tinerii pe care Alceu îi admira, potrivit lui Horațiu (Ode, 1, 32, 10), „frumosul Lycos cu părul și ochii negri”). Copyright © CCC All rights reserved.

Nu casele cu acoperişuri frumoase sau zidurile de piatră bine construite, nici canalele şi docurile nu fac cetatea, ci bărbații capabili să profite de oportunitatea lor. © CCC

Cine spune ce-i place, aude ce nu-i place. © CCC

Vinul este oglinda omului. (Fragmente) © CCC

Se spune că mânia este ultimul lucru care îmbătrâneşte într-un om. © CCC

Nu te apropia decât de oamenii cu adevărat respectabili. Evită pe cât poți să te însoţeşti cu laşii, pentru că nimeni nu-i respectă, nici măcar semenii lor. (Fragmente) © CCC

Nu în pietre cioplite, nici în bârne bine făurite, Nu în cel mai nobil dintre visele constructorului, Ci în oameni curajoși cu un scop măreț, Acolo este cetatea, acolo este statul cel viu. (Bastionul statului) © CCC

Bărbaţii curajoşi sunt cel mai puternic turn de apărare al cetății. © CCC

Cel ce are mintea înlănțuită de vin, acela nu-și trăiește viața deloc. © CCC

Nu planta nici un copac înaintea viţei de vie. © CCC

Mancarea buna si vinul bun sunt raiul pe pamant. © CCC

Nu zidurile bine construite, ci cetăţenii curajoşi sunt pavăza cetății. © CCC

În mijlocul conflictului de gusturi, savori și arome care mi-au zăpăcit complet bolta palatină, distingeam, într-un amestec bizar, zahăr, suc de vânat, ardei iute, vin, ouă și toate condimentele cunoscute; adăugarea unui pic de praf de pușcă nu mi s-ar fi părut imposibilă. (Călătoria unei femei la Spitzbergen) © CCC

O, castă Sappho cu ghirlande de violete-n păr, O, fecioară cu zâmbet dulce! Aș vrea să-ți spun ce este în inima mea, Dar nu-ndrăznesc căci nu vreau să te amăgesc. (Pentru Sappho) (traducere CCC - Copyright © 2021)

Ninge; Zeus de sus din ceruri Ne trimite iarna grea. Apele sunt îngheţate Toate sloi. Sclav, fă foc şi alungă frigul, Dă vin dulce din belşug, Şi-mi aşterne un pat de perne Moi de puf. Nu te lăsa pradă grijii, La ce bun să te mâhneşti… (Cântec de banchet) (traducere de Ştefan Bezdechi)

Arcadienii erau consumatori de castane. (Fragment LXXXVI. „Noua enciclopedie a citatelor practice a lui Hoyt”, 1922) Arcadieni: oameni de o simplitate rustică, păstori din Arcadia (”țara idilelor și a fericirii pastorale"). © CCC