Vântul trece lin, uşor
Printre arbori şi deodată
C-un parfum îmbătător
S-a umplut pădurea toată.
Florile din jur se-ntreabă:
– Poate vine-n ospeţie
Vreo zeiţă de la îngeri?
Să ne-mbete, cine ştie?
– Nu, răspunde-nfumurată,
Îndreptând capul spre soare
Floarea care printre flori,
Este-n codru cea mai mare.
Nu e alta-aici ca mine
O zeiţă sunt doar eu!
– Ah, îi zice atunci pădurea,
Ai miros urât şi greu.
Eşti tu mare, eşti ghimpoasă,
Dar zeiţă-i altă floare
Uite-o colo subţirică,
Gingaşă, fermecătoare.
Stă cuminte, stă în umbră,
Aplecată spre pământ,
Lacrimi albe, mici, rotunde,
Clopoţei de-argint în vânt…
Ea e floarea, ea-i zeiţa,
A-nflorit întâia oară.
Ne-a adus parfum ceresc
Şi-i vom zice… Lăcrămioară.
(Lăcrămioara)
Trebuie sa faci deosebire intre sacrificiul din dragoste, care este nobil si sinuciderea din disperare, care este josnica sau vulgara... Onoarea straluceste nu in sinucidere, ci in sacrificiu.
Un zambet este esentialul. Esti platit cu un zambet. Esti insufletit de un zambet. Si calitatea unui zambet te poate face sa mori. Zambetul este cea mai puternica arma in lupta vietii: zambeste celui pe care il iubesti, ca sa-i deschizi sufletul. Zambeste celui pe care nu-l iubesti, ca sa nu simta raceala; zambeste celui care te jigneste, ca sa nu simta ca te doare.
Spiritul omului este asemenea unui urcus in munti: vezi culmea, ti se pare ca esti pe cale sa o atingi, apoi descoperi alte culmi, alte prapastii, alte povarnisuri.
A iubi nu inseamna a se privi unul pe celalalt, ci a privi impreuna in aceeasi directie.
Şi floarea cea mai albă își are umbra sa.
Proverb maghiar
În viață, nu există soluții. Există forțe active: ele trebuie create și soluțiile se vor ivi în mod firesc.
(Zbor de noapte)
Florile primăverii sunt visele iernii povestite, dimineața, la micul dejun al îngerilor.
Les fleurs de printemps sont les rêves de l’hiver racontés, le matin, à la table des anges.
© CCC
Există mai multă perfecţiune într-o floare simplă, de pe câmp, decât în cele mai însemnate lucrări ale geniului omului.
Singur spiritul, daca sufla peste huma, singur e in stare sa creeze omul.
Omul se descopera pe el insusi cand se masoara cu obstacolul.
O floare veştedă zăresc
Ce-a fost uitată între pagini,
Şi-un vis ciudat, nepământesc
Trezeşte-n pieptul meu imagini.
Pe unde a-nflorit, şi când?
De care Mai avut-a parte?
Şi cine-a rupt-o, cu ce gând?
Şi pentru ce a pus-o-n carte?
Să amintească un bun-rămas?
Vreo întâlnire sub murmure?
Sau vreo plimbare-n molcom ceas
Pe câmp ori poate prin pădure?
Mai sunt pe lume el şi ea?
În ce ungher se află oare?
Sau poate-s veştejiţi aşa,
Precum aici această floare?
(Floarea)
Toate florile de mâine sunt în semințele de azi.
Proverb indian
Macii îşi înalţă pe câmpuri florile sălbatice şi fragile, rezistente şi unice, pe care nimeni nu le-a plantat, a căror flacără străbate câmpurile ca un mesaj.
© CCC

Cele mai frumoase flori cresc discret în umbră…
„Sub Umbra Floreo” sau „Înfloresc în umbră” este deviza națională a unui stat mic al Americii Centrale, Belize.
© CCC
Aş vrea să vă cuprind,
că, nu ştiu cum, petalele ce le purtaţi
îmi par urzite
din spuma roşie
a unui cald şi-nflăcărat amurg de vară.
(Flori de mac)
Florile sunt plapande si nestiutoare. Se apara si ele cum pot. Se cred nemaipomenite cu spinii lor.
Există flori peste tot pentru cine vrea să le vadă.
© CCC
Multe flori se nasc şi nu-şi lasă roşaţa de nimeni văzută.
(Ulise)
Iarnă este în capul meu, dar primăvara eternă este în inima mea. Respir la această oră parfumul liliacului, al violetelor și al trandafirilor, ca acum douăzeci de ani.
© CCC
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.