Citate de Roger Martin du Gard

O doctrina puternica si tanara este in mod firesc intoleranta…orice convingere care se manifesta acceptand legitimitatea convingerii adversarului se condamna la inactivitate; e lipsita de forta, lipsita de eficacitate…Totusi noi trebuie sa introducem printre oameni spiritul de toleranta, avem cu totii dreptul sa fim ceea ce suntem, si omul de langa noi nu ne poate interzice sa fim ceea ce suntem in numele propriilor sale principii…; trebuie sa avem libertatea de a gresi, cu conditia ca adevarul sa se bucure si el de o libertate asemanatoare; adevarul va birui intotdeauna la momentul oportun.

Dupa religiile care declarau ca stiu care este sensul universului, va veni fara indoiala o filozofie pozitiva si neutra, alimentata neincetat de descoperiri stiintifice, mobila prin esenta ei, tranzitorie si plasmuita conform prefacerilor gandirii omenesti.

In caracterul omenesc, energia este, la drept vorbind, pivotul puternic, omul insusi. Singura ea da impuls faptelor lui si suflet nazuintelor. Ea da un punct de sprijin oricarei sperante legitime si speranta, la randul ei, da vietii adevarata mireasma.

Fereste-te de "falsa vocatie"... sa te aperi tu singur de tine insuti. Fii mereu stapanit de teama de a nu te insela asupra ta, de a nu te lasa amagit de aparente. Incearca-ti sinceritatea asupra ta, pentru a o face clarvazatoare si folositoare... Cauta cu rabdare ceea ce este esential in firea ta. Incearca sa-ti descoperi, putin cate putin, adevarata personalitate. Nu-i usor! Multi nu izbutesc niciodata. Nu te zori, caci n-ai nici o graba. Trebuie sa dibui multa vreme inainte de a sti cine esti. Dar atunci cand te vei fi gasit pe tine insuti, azvarle repede toate vesmintele de imprumut.

Adevarul inainte de orice, chiar daca-l obtii cu pretul suferintei... adevarul, adevarul cu orice pret este mobilul cel mare al constiintelor.

Religiile s-au nascut toate din curiozitatea omului fata de univers, nucleul initial e intotdeauna acelasi, adica e constituit de primele si marile explicatii pe care omul le-a putut da fenomenelor naturale; ... ceea ce intelegem sub termenul de religie este una din etapele cercetarii omenesti, etapa afirmatiei deiste, o simpla clipa a efortului stiintific... Omul a ramas victima ipotezelor mistice pe care le schitase pentru a-si explica lumea.

In viata exista anumite popasuri, anumite momente cand trebuie sa stii sa te opresti, sa te adancesti in tine insuti si sa iei o hotarare.

Imi dau seama ca persoana mea inseamna extrem de putin in angrenajul legilor universale... M-am obisnuit sa fiu o farama de univers care se supune destinului sau; fac legatura cu trecutul si viitorul si ghicesc dinainte ca opera mea va fi continuata de cei care, dupa mine, vor face ceea ce am facut eu.

Totul in viata noastra depinde de noi insine; asa de mare e puterea vointei noastre, incat tot ceea ce vrem cu putere si seriozitate sa devenim - devenim. Daca cine­va are o idee perfect clara de ceea ce vrea sa faca, va si putea sa aleaga mijloacele potrivite pentru infaptuirea ei.

...faptul ca religia a trait atatea secole se explica doar prin minciunile cu care a leganat sufletele speriate ale oamenilor, atenuand prin fagaduieli teama lor in fata mortii, amortindu-le instinctul de cercetare, prin afirmatii gratuite si greu de verificat... Sentimentul religios nu-si gaseste echivalentul in spiritele cu adevarat moderne.

E destul sa vrei hotarat un lucru, pentru ca o evolutie sa se petreaca.

Oricarei fiinte ii sunt harazite anumite incercari launtrice, anumite lupte.

O convingere care incepe prin a admite legitimitatea unei convingeri adverse, se condamna la esec.

Sa nu te temi prea mult de contradictii. Te cam incurca, e adevarat, dar sunt sanatoase.

Adevaratul curaj nu e de a astepta cu calm evenimentele, ci de a alerga inaintea lor, pentru a le cunoaste cat mai devreme posibil si de a le accepta.

A-și impune voința altora înseamnă forță. A și-o impune sie însuși înseamnă forță superioară. (Cugetări)

Cultiva-ti vointa. Daca esti in stare sa urci, nimic nu-ti va fi cu neputinta.

Morala. Viata morala. Fiecare sa-si descopere datoria, sa-i prescrie caracterul, limitele. Sa-si aleaga atitudinea, dupa cum judeca el in cursul unei experiente niciodata intrerupte a unei vesnice cautari. Disciplina, rabdare. Sa navighezi intre relativ si absolut, intre posibil si dorit, fara a pierde din vedere realul, ascultand glasul adancii intelepciuni ce salasuieste in noi. Sa-ti ocrotesti fiinta. Sa nu te temi ca te inseli. Sa nu te temi sa te renegi mereu. Sa-ti vezi greselile, pentru a merge tot mai adanc in lamurirea propriei tale fiinte si in descoperirea propriilor tale indatoriri.

Facultatea noastra de a judeca inseamna o simpla contributie a experientelor ancestrale de-a lungul secolelor, contributie necontrolata si transmisa noua de legile multiple si capricioase ale ereditatii…transformismul, ale carui legi domina totul, domina in acelasi timp si evolutia constiintei umane.

Trebuie sa fii indragostit de ceea ce faci.