Suntem liberi sa alegem intre bine si rau; nu suntem ca buturuga care, aruncata pe rau, nu poate merge decat intr-un fel, pe cursul apei; avem in noi puterile inotatorului si putem sa alegem directia care ne convine, sa luptam impotriva valurilor si in pofida curentului, sa mergem, mai mult sau mai putin, unde vrem. Nici o constrangere absoluta nu apasa asupra vointei noastre si noi stim si simtim ca, in ce priveste faptele noastre, nu suntem incatusati, prin nici un fel de vraja. Toate nazuintele noastre spre frumos si spre bine ar fi paralizate, daca am gandi altfel…Fara aceasta, unde ar mai fi responsabilitatea? si la ce-ar sluji sa invatam, sa sfatuim, sa predicam, sa certam si sa pedepsim? La ce bun legile, daca n-ar fi credinta universala cum e si faptul universal ca depinde de oameni si de hotararea lor individuala de a se conforma lor sau nu? In fiecare clipa a vietii noastre, constiinta noastra proclama ca vointa ne este libera. E singurul lucru care e cu totul al nostru, si directia, buna sau rea, pe care i-o dam nu depinde, in definitiv, decat de noi.
Nimic mai inviorator decat sa vezi pe cineva insufletit de o ambitie justificata, indiferent de faptul ca e in embrion. Ii da acelui om culoare, putere, frumusete… Fericiti aceia care cresc in straduinta, caci ei incearca si spera.
In caracterul omenesc, energia este, la drept vorbind, pivotul puternic, omul insusi. Singura ea da impuls faptelor lui si suflet nazuintelor. Ea da un punct de sprijin oricarei sperante legitime si speranta, la randul ei, da vietii adevarata mireasma.
Vointa oamenilor este stapanita in chip tiranic de doua lucruri cumplite: speranta si teama.
Totul in viata noastra depinde de noi insine; asa de mare e puterea vointei noastre, incat tot ceea ce vrem cu putere si seriozitate sa devenim - devenim. Daca cineva are o idee perfect clara de ceea ce vrea sa faca, va si putea sa aleaga mijloacele potrivite pentru infaptuirea ei.
Nu odihna si lucrul usor formeaza pe oameni, ci oboseala si lucrul greu.
Cultiva-ti vointa. Daca esti in stare sa urci, nimic nu-ti va fi cu neputinta.
Adevarul, curajul si blandetea merg de obicei impreuna. Omul cu adevarat brav este generos si rabdator, niciodata crud si neinduplecat.
Nu cred nici in indoieli, nici in demoni, ci numai pe puterile trupului si sufletului meu imi intemeiez toata increderea.
Eruditia este o bancnota. Ea nu poate fi folosita decat numai unde poate avea valoare. Intelepciunea e moneda pretioasa care se intrebuinteaza in orice imprejurare.
Voința este oarbă, durerea, mioapă.
© CCC
Grosimea unui zid conteaza mai putin decât voința de a trece de el.
© CCC
Adevarata modestie totusi este foarte potrivita cu dreapta apreciere a propriei noastre valori, si nu cere deloc sa dispretuim orice merit.
Acela este domn peste toti si peste toate care, si cand vrea si cand nu vrea ceva, gaseste in vointa lui si energia de realizare si frana de renuntare. Cine vrea sa fie liber, nu se ia dupa ce fac ori nu fac altii, caci atunci sclav ramane.
A-ti impune vointa altora inseamna forta. A ti-o impune tie insuti inseamna forta superioara.
(Cugetări)
© CCC
Munca este una din conditiile fericirii. Lenesul poate sa nu vada in ea decat o pedeapsa: dar omul intelept va vedea o binecuvantare.
Am pretuit mai mult sfortarea de a se realiza, chinuit si dusman cu sine, tenace, strans in vointa de a se porunci si de a se totaliza intr-un rezultat fara pereche. Si cateodata cand e mistic urmarita si inversunat, sfortarea, catre devenire, cu caracterul ei etern, intrece momentana satisfactie de a fi ajuns.
Nu exista imposibil pentru un om cu vointa.
Vointele slabe se traduc prin discursuri; vointele puternice, prin actiune.
Les volontés faibles se traduisent par des discours ; les volontés fortes par des actes. (Hier et demain)