Eu nu accept condiţia geniului în afara conştiinţei de sine. Eminescu, care era genial realmente, să nu-mi spună nimeni că nu avea conştiinţa genialităţii lui. Nu cred un asemenea lucru. Nu cred în geniile care se ignoră. E foarte clar pentru mine că atât Eminescu, cât şi Caragiale aveau conştiinţa genialităţii lor. Asta înseamnă că aveau şi conştiinţa apartenenţei. Ştiau cu siguranţă unul despre celălalt că exprimă o anumită porţiune din sufletul românesc, nu superioară una alteia, căci asemenea ierarhii sunt absurde, ci o porţiune esenţială.
Aş vrea atât de mult să mă întorc de acolo ca un adevărat talent! Şi mă tem atât de mult de mediocritate...
(Scrisoare din 15 martie 1836)
© CCC
Mediocritatea nu cunoaşte nimic mai presus de ea însăşi, însă talentul recunoaşte instantaneu geniul.
Nu există talent fără ambiție.
Când apare un adevărat geniu în lume, poți să-l recunoști după acest semn: toți ignoranții se unesc împotriva lui.
(Cugetări pe diverse teme morale și distractive)
Puțin înzestrat e elevul care nu-și întrece maestrul.
Geniul e mai trainic decat frumusetea. Asa se explica faptul ca noi toti ne chinuim atat de mult ca sa ne imbogatim cat mai temeinic educatia. Prinsi in necrutatoarea lupta pentru existenta, vrem sa ne insusim ceva trainic si ne imbacsim mintea cu tot soiul de fleacuri si amanunte in speranta neroada de a ne pastra locul de astazi. Omul intr-adevar bine informat, iata idealul modern.
Era un tanar plin de talent: inzestrat cu toate defectele oamenilor mari.
Talentul nu inseamna nimic. Conteaza doar curajul. Ai curajul sa-ti folosesti talentul cu care te-ai nascut?
Talentul nu există. Talentul înseamnă să dorești să faci ceva.
(Jacques Brel vorbește)
© CCC
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.