Actuala lume occidentală rămâne sub imperiul raționalismului, pozitivismului și scientismului care au apărut în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea și, cu aroganță și infantilism, l-au negat pe Dumnezeu și viața de apoi. Sub pretextul de a face omul fericit, această ideologie limitată la preocupările materiale și pământești a vrut să stârpească orice sentiment religios, orice dorință de veșnicie, orice abordare spirituală; dar, în loc să elibereze individul și să emancipeze masele, le-a înrobit unor idoli precum progresul, banii, plăcerea, notorietatea și sinele atotputernic.
Negarea transcendenței divine și a unei lumi invizibile nu-i face pe oamenii moderni mai liberi sau mai fericiți, dar de ea beneficiază politicienii lacomi și șarlatanii care își vând sistemul sau rețetele lor de bunăstare, tuturor stăpânilor ca să nu gândească... Cetățeanul se găsește redus la starea pasivă de consumator și spectator, absoarbe tot timpul zgomote, imagini, sloganuri, fără spirit critic, îngrozitor de obedient. Lipsit de interioritate și de relații de viață cu ceilalți, este sortit virtualului, rețelelor de socializare, mirajului ecranelor.
Astfel, polemiști, pelerini ai Absolutului precum Bloy, Péguy, Bernanos, Berdiaev, Soljenițîn au denunțat acest lucru cu mult înaintea mea, dar vocile lor profetice rămân „neauzite”. Filosofii greci și romani și profeții biblici vorbesc și ei despre vremuri de fericire și mângâiere, dar acestea nu au nicio legătură cu rețetele de dezvoltare personală și cu nenumăratele terapii. Fericirea de aici de pe pământ nu este altceva decât a trăi conform Binelui, a dobândi înțelepciune, a-ți înălța sufletul și a contempla realitățile cerești și, de asemenea, a răspândi semințe de frumusețe și iubire în jurul tău.
© CCC
Iubirea pe care o simt pentru o ființă nu pune capăt singurătății mele, ci o îmbogățește, o încântă și o face să strălucească. Alesul, persoana iubită ar fi, în mod paradoxal, cea cu care vreau sa fiu singur.
(Spiritul singurătății)
© CCC
E nevoie de curaj constant, pasiune susținută pentru a îndrăzni să fii tu însuți, pentru a nu renunța la valorile și visele tale.
(Spiritul singurătății)
© CCC
Prietenia nu este nici compensație, nici consolare pentru iubirile nefericite. Nu este vorba nici de a alege între ea și pasiunea iubirii: prietenia are caracteristica de a nu fi exclusivă și de a lărgi ființa, mai degrabă decât de a o limita sau de a o restrânge.
(A iubi din prietenie)
© CCC
Singurătatea este un cadou regal pe care îl respingem pentru că în această stare ne descoperim infinit de liberi, iar pentru libertate suntem mai puțin pregătiți.
(Spiritul singurătății)
© CCC
A permite prietenia înseamnă a renunţa la putere, a uita de frică, înseamnă a recunoaşte şi a iubi egalitatea celuilalt.
(A iubi din prietenie)
© CCC
Mulți își imaginează că iubirea va pune capăt singurătății lor, dar singurătatea este cea care permite iubirii să înflorească și să dureze.
(Spiritul singurătății)
© CCC
Masculinitatea înseamnă și să nu-ţi ratezi destinul, să nu eviţi marile întâlniri, marile încercări. Aşa cum nu există virilitate fără virtute, nu există eroi fără eros.
(Masculinul etern)
© CCC
Prietenia ne oferă șansa de a ne plivi grădina interioară sau de a ne face propriul deșert să înflorească.
(A iubi din prietenie)
© CCC
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.