Viata solitara nu exclude cultul prieteniei… daca ar fi sa aleg intre una si alta, as parasi singuratatea, spre a-mi pastra prietenul.
Nimeni nu trebuie sa vorbeasca prietenului sau despre primejdiile la care se expune, atunci cand incearca sa-si faca datoria.
Daca tradarea, fatarnicia, neloialitatea ar ramane nepedepsite, societatea ar ajunge ca o arena de fiare salbatice, sfasiindu-se una pe alta.
Excesul de pedeapsa nu duce oare la stingerea delictului, ajungand prin aceasta la o rasturnare de situatii, vina delincventului fiind inlocuita cu vina represiunii, facand din vinovat, victima, din datornic, creditor si punand definitiv dreptul de partea celui ce-l violase?
Este intristator ca adeseori, pentru a fi bun patriot, unii isi inchipuie ca trebuie sa fie inamicii restului omenirii.
Destinele glorioase ale popoarelor nu depind nici de forta lor numerica, nici de intinderea teritoriala a tarilor, ci de chipul in care se pricep si slujesc civilizatia.
Imi vine greu sa cred ca e de dorit ca lumea intreaga sa piarda orice culoare nationala, orice originalitate de simtire si de gandire.
In fata zeilor si a oamenilor cu judecata, patria este mai pretuita, mai sfanta, mai respectata decat mama, decat tata, decat toti stramosii. Pentru patrie, chiar cand ne supara, trebuie sa avem veneratie, supunere si ingrijire.