Cea mai mare fericire din viaţă…
Cea mai mare fericire din viaţă este convingerea că eşti iubit.
Citate asemanatoare
-
Complimentul este ceva in genul unui sarut printr-un văl. (Mizerabilii) © CCCCand o usa a fericirii se inchide, o alta se deschide; dar deseori ne uitam atat de mult la usa inchisa, ca nu o mai vedem pe cea care s-a deschis pentru noi. When one door of happiness closes, another opens; but often we look so long at the closed door that we do not see the one which has opened for us.E absurd să vrei să suferi? Cine nu vede că suferinţele sunt cantităţi negative care diminuează suma a ceea ce noi numim fericire? (Noi) © CCCSe poate rezista invaziei unei armate, dar nu si unei idei careia i-a sosit vremea.Fericirea este placere fara regret.Exista oameni care traiesc fericiti fara sa stie.Dupa filosofie, trebuie sa urmeze actiunea. Forta vie desavarseste ceea ce a schitat ideea.Indrazneala de a muri frumos ii impresioneaza intotdeauna pe oameni.Nu numai o mare durere iti poate tulbura o fericire, ci si alta fericire.Cauta-ti in tine linistea si fericirea.Cei ce n-au fost vreodata nefericiti nu sunt demni de fericirea lor.In lumea asta, fiecare isi are punctul lui de vedere care-l impiedica sa vada punctele de vedere ale celorlalti.Nu esti stapan pe tine insuti, asa indragostit cum sunt eu de tine. (Ruy Blas, actul III, scena 1, Don Ruy Gomez catre Doña Sol) © CCCA se asemana nu inseamna a se identifica.Ce nesuferiti ne sunt cateodata oamenii fericiti, cei carora totul le merge din plin!Uneori, când sunt fericită într-adevăr, Simt sau poate numai mi se pare Cum în vârful fiecărui fir de păr Îmi creşte câte-o floare. Şi ştiu că sunt grozav de frumoasă Cu podoaba aceasta împărătească, Dar nu mă încumet să mişc fruntea De teamă să nu mi se ofilească, Şi nici să mă privesc într-o oglindă De teamă să nu mi se desprindă. Şi e destul să mă-ntristez numai un pic Ca să nu mai rămână din toată frumuseţea nimic. Haideţi, puteţi încerca şi voi... binişor... E uşor! Nu trebuie decât să fiţi foarte fericiţi! (Minune)Sufletul nu se lasa prada deznadejdii inainte de a fi epuizat toate iluziile. Sunt unele prabusiri launtrice. O convingere deznadajduita nu patrunde in inima omului fara a inlatura si sfarama unele temelii adanci, care sunt uneori omul insusi. Durerea, cand ajunge la culme, este o destramare a tuturor fortelor constiintei. Acestea sunt raspantii primejdioase. Putini dintre noi ies din ele asemenea lor insisi si neclintiti fata de datoria lor. Cand limita suferintei e depasita, virtutea cea mai statornica isi pierde cumpatul.La rasaritul soarelui pare ca se trezeste constiinta Universului.Stiu ceva mai frumos decat inocenta: indulgenta.