Am luat de peste tot, din isihasm, din indianistică, din ortodoxie, din medicina tibetană, din meditaţie, tot felul de învăţături care să mă ajute să-mi păstrez echilibrul. Din ele extrag ceea ce voi aţi putea numi fericire. Însă eu nu-i spun aşa, prefer să-i spun muzică interioară. Mă duc acum acasă, de pildă. Ai mei ştiu că vin obosit de la clinică şi-mi dau ceva de mâncare. Dar asta nu e esenţial. Esenţial e că mă retrag la ale mele. Care sunt ele? Soluţia mea e eclectică, nu e o pilulă. E un mix în care intră rugăciunea, lectura, muzica...
Fericirea sau nefericirea oamenilor este in mare parte opera lor.
Orice om se naste cu dreptul firesc de a duce o viata fericita.
Nu exista decat o fericire: Datoria.
Nu exista decat o mangaiere: Munca.
Nu exista decat o placere: Frumosul.
Dacă fericirea ar consta în plăcerile trupești, am spune că boii sunt fericiți când găsesc de mâncat năut.
(Fragmente originale)
In fericire, ajungi adesea sa ravnesti la durerile fecunde.
Pentru a fi fericit, trebuie eliminate două lucruri: frica de un rău viitor și amintirea unui rău trecut.
© CCC