Cei mai multi dintre noi traim in lumea exterioara si ne identificam (o facem de la trei ani) cu imaginea noastra din oglinda. Suntem cei care suntem. Cand spunem "eu", ducem aratatorul spre piept: sunt corpul meu, un lucru din lumea larga. De obicei n-avem timp de introspectie si, daca ne cautam constient propria noastra fiinta, o facem nu catre interior, ci spre suprafata mereu schimbatoare si colorata a vietii, ca un alergator care ar porni o cursa tasnind invers din start.
Nu pot sa fiu si sa nu fiu in acelasi timp, sa simt si sa nu simt.
Lumea aceasta, teatru de orgoliu si de ratacire, este plina de nefericiti care vorbesc despre fericire.
Lectura înalță sufletul, iar un prieten luminat îl mângâie.
© CCC
Mai mult decat ideile, temperamentul este acela care oglindeste omul.
Fiecare om este vinovat pentru toate lucrurile bune pe care nu le-a facut.
Era un om atat de mare, incat am uitat defectele lui.
Nu ești bun de nimic dacă nu ești bun decât pentru tine.
(Discurs în versuri despre om)
Piatra filosofala a agriculturii ar fi sa semeni putin si sa culegi mult.
Eu nu sunt altceva decat o pata de sange care vorbeste.
Ce crezi oare ca a fost viata oamenilor care s-au ridicat deasupra obisnuitului? O lupta continua.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.