Citate de Nicolae Titulescu

Cu siguranță nu caut universalitatea. Am destule de făcut ca să scriu o afurisită de piesă de teatru! © CCC

O stare de spirit are o valoare in masura in care e sprijinita de ratiune. Cand este contrazisa de ratiune, o stare de spirit poate constitui un pericol, ea nu se poate niciodata transforma intr-un izvor de drept.

Destinele glorioase ale popoarelor nu depind nici de forta lor numerica, nici de intinderea teritoriala a tarilor, ci de chipul in care se pricep si slujesc civilizatia.

Idealul este in sine o realitate in devenire.

Elanul creator nu cunoaste piedici… niciodata satisfacuti, niciodata descurajati.

Cand porunceste constiinta, oamenii onesti procedeaza intotdeauna in acelasi sens.

Exista un domeniu in care sentimentul poate deveni un pretios aliat al ratiunii; este acela al intelegerii reciproce dintre popoare… omul nu poate fi strain de semenul sau prin simplul fapt ca il desparte o granita.

Popor, alege-ti sefi, nu stapani!

E absurda credinta ca individualul ar putea fi salvat, atunci cand colectivul ar fi amenintat sa se prabuseasca.

Viata unui popor e necontenit amestecata cu vietile celorlalte, fiind in functie de dansele si inraurind necontenit viata acestora.

Atunci cand sunt in joc interesele mele, eu nu sunt influentat de teama de a-i nemultumi pe prietenii mei.

Cand este contrazisa de ratiune, o stare de spirit poate constitui un pericol.

Dreptul evolueaza paralel cu nevoile sociale.

Politica imi apare ca o coordonare a stiintelor existente, din care va trebui sa izvorasca o stiinta noua: stiinta pacii.

Vrem sa fim prietenii tuturor natiunilor, fara exceptie, dar in treburile noastre nu primim ca stapan decat pe noi insine.

A-ti imbogati mintea si experienta intr-o lume mai vasta decat cea in care traiesti nu inseamna sa renegi ceea ce porti in tine. A te hrani din seve adanci nu inseamna sa te alterezi.

Realizez, o data mai mult, ca cel mai puternic resort al activitatii este inima. Cine spune contrariul, nu cunoaste natura omeneasca.

Am crezut de la inceput in specificul national, adica am crezut ca nu se intra in universalitate decat pe poarta ta proprie. Am crezut in dreptul de a trai al valorilor autohtone, ca o completare a principiului de universalitate. Am zis ca a oprima si a suprima o manifestare de parti­cularism local sufletesc inseamna a fura din marele tezaur al universalitatii. De aceea, pe opresorii care stranguleaza popoarele ii socotesc un fel de talhari ai umanitatii. De aceea, eu, recunoscand un specific national in mod natural, am sustinut ca traditia trebuie sa fie osatura unui popor.

Ideile nu mor odata cu aceia care le intrupeaza…Aceia care mor pentru o idee sunt eroi al caror testament consta in simplul cuvint: “continuati”.

Nu exista dificultate derivand din relatiile intre oameni, care sa poata rezista unirii si cooperarii internationale.