Treci, cateodata, printr-o strada linistita, doborata de zaduful verii, ti-e gandul uscat ca pamantul pe care calci si, deodata, auzi de undeva un acord. Se canta intr-o casa. Te opresti si asculti. Sufletul ti se deschide larg, zambind fara sa vrea si primeste racoreala intamplatoare. Mergi inainte, de-acum poate sa fie cald, sa te latre cainii, sa arda pavajul, din unduioasa apa a muzicii a ramas o spuma subtire, fragila, o danteluta care-ti infasoara sufletul in parfumuri, ceva care aduce cu aerul sarat al marii, cu aerul dulce al gradinilor si cu cel iute al muntelui, cu mirosul tuturor florilor pomilor, cu mirosul primaverii. In viata, lunga sau scurta cum o fi ea, ai simtit pe rand toate acestea, fara sa stii ca le pastrezi in tine.
(Însemnările mele)
Un decor, răvășit de ceață și nori, în care pot vedea ruine de biserici vechi, precum și de temple grecești – acesta este Brahms.
© CCC
De n-am fi avut suflet, ni l-ar fi creat muzica.
Muzica a fost refugiul meu. Ma puteam strecura in spatiul dintre note si sa intorc spatele singuratatii.
© CCC
In muzica e ceva care ne minuneaza; as putea spune chiar ca este o minune. Muzica se afla intre idee si intruchipare; ca mijlocitoare nebuloasa ea se plaseaza intre spirit si materie; e inrudita cu amandoua si totusi difera de ele; e spirit, dar un spirit care are nevoie de masura timpului; e materie, dar o materie care se poate lipsi de spatiu.
Muzica poate fi o cale de autocunoaştere. Ea cere răbdare, o simfonie nu se înţelege din prima, dar până la urmă e o formă de iniţiere. Pui un disc şi dintr-o dată te simţi mai puţin singur, muzica te poartă şi te invită să priveşti înlăuntrul tău. Şi ce găseşti acolo? Melancoliile lui Chopin, frământările lui Beethoven, transparenţa lui Mozart, gravitatea lui Bach, care scot la suprafaţă propriile tale angoase, spaime, nelinişti, bucurii. Retrăindu-le, te cureţi, te linişteşti şi te echilibrezi.
Toată viaţa lui Enescu este ţesută în Muzică, neîntreruptă, slujită cu evlavie. A fost neîntrecut în toate. La vioară, ca dirijor de orchestră. George Enescu a fost o capodoperă a Naturii.
Domeniul muzicii e cel al emoţiilor sufleteşti. Scopul muzicii este acela de a insufla aceste emoţii, ea însăşi, inspirându-se din ele.
Din nou tânguirea flautului,
Izvoarele răcoroase care murmură...
O adiere de aur și muzică
Coboară din cer: hai să tăcem.
(Serenadă)
© CCC
Stropii de apă curg de-a lungul gradenelor netede, de culoare roz, unde șuvoiul coboară în cascade... Perlele se înmulțesc, grindină fină, se rostogolesc pe toate părțile, strălucesc, clipocesc, sar, se amestecă în șuvoi. Arată ca niște boabe prețioase de apă sau ca picături de frumusețe curgătoare: acestea sunt sonatele lui Domenico Scarlatti.
(Sonatele lui Domenico Scarlatti sunt evocate ca fiind asemănătoare cu niște perle de poetul italian Gabriele D'Annunzio).
© CCC
Muzica este stenografia sentimentelor.
Fără muzică, viața ar fi o greșeală.
(Amurgl idolilor, 1888)
Dintre toate tipurile de zgomote, muzica este cel mai puţin neplăcut.
Muzica le da inimilor noastre un suflet si gandirii, aripi.
(Muzica)
© CCC
O interpretă, care deja nu scrie cuvintele și muzica, dacă, în plus, fură cântecele altora, dacă nu creează cântecul, nu este de mare interes.
© CCC
Lipatti a fost pianistul cel mai pur dintre cei cu care am lucrat. Nu cred că a existat sau că va mai exista vreodată un pianist ca el. Nu poți spera să-l înțelegi decât de la înălțimea calităților sale de om și de muzician. Lipatti era un om bun în cel mai înalt sens al cuvântului. O natură deosebită, sensibilă, de o mare delicatețe sufletească și cu un spirit aristocrat.
Mă întâlnesc cu Casals, cântă mai bine ca niciodată, ieri o serată muzicală intimă s-a terminat la 3 dimineața.
(Clara Haskil, 1949)
[Pablo Casals, 29 dec. 1876 - 22 oct. 1973, renumit violoncelist și dirijor spaniol de etnie catalană. A făcut numeroase înregistrări ca solist și dirijor, fiind memorabile între altele cele din 1936-1939 ale suitelor pentru violoncel de Johann Sebastian Bach.]
Muzica este graiul in care se oglindesc fara putinta de prefacatorie, insusirile sufletesti ale omului, ale poporului.