Citate despre Iubire

Armonia cea mai dulce este sunetul vocii celei pe care o iubesti. © CCC

Dacă într-adevăr cuvintele te stânjenesc, Nu spune nimic. Visează. Să nu-ți fie frig; Eu sunt cea care vorbesc și te sărut; Lasă-mă să revărs asupra ta Ca vântul blând ce-adie prin pădure, Acest murmur nemărginit, șoptit... © CCC   Published on: Jan 23, 2021

Prietenia inseamna a fi frate si sora, doua suflete care se ating fara a se contopi ca doua degete ale mainii. Dragostea inseamna sa fie doi si sa devina unul singur. Un barbat si o femeie care se topesc intr-un inger. Inseamna paradisul. (Notre-Dame de Paris) © CCC

Fericirea în dragoste este o stare normală. (În căutarea timpului pierdut)

E spre cinstea firii omeneşti că acolo unde egoismul ei nu este pus în joc, ea este gata mai degrabă să iubească decât să urască. Prin­tr­-un proces treptat şi domol, însăşi ura ajunge să se transforme în iubire dacă schimbarea nu este împiedicată printr­o nouă şi neîntreruptă stârnire a duşmăniei iniţiale. (Litera stacojie)

Cel care, printr-o anume alchimie, poate extrage din inima sa, pentru a le contopi impreuna, compasiune, respect, rabdare, regret, surpriza si iertare, creeaza acel atom care se numeste iubire. © CCC

Iubirea nu e o stare de luciditate, ci tocmai o renuntare la luciditate, un interimat al inimii. (Lorelei)

Păstrează delicatețea sentimentului pentru prietenie; acceptă dragostea pentru ceea ce este... Cu cât îi dai mai multă demnitate, cu atât o faci mai periculoasă. © CCC

O iubesc pe Albă-ca-Zapada Mi se-nlăcrimează rece spada Când ajung în faţa ei şi-o văd, O iubesc pe Albă-ca-Zăpada Şi albastrul ochilor prăpăd.   Uneori ea spune şi cuvinte Cum ar fi că frigul e frumos, Dar îmbrăţişarea mea fierbinte Ar putea s-o dea din sine jos.   Legea ei e depărtarea noastră, Ca să fie, nu o vom avea. Fulgeră o lacrimă albastră Şi mă tem că se topeşte ea.   Îmi păstrez în drob de gheaţă spada Nici n-aştept să se mai facă zi, Şi pornesc spre Albă-ca-Zăpada S-o ating, dar fără-a o topi.   Şi mi-e frig, dar mult mai drag îmi este Să îngheţ păzind-o vinovat, Şi mă tem că va fugi-n poveste Şi-o să moară la vreun dezgheţat.   Țurțure înmiresmat mi-e spada, Să despice-n jurul ei femei, O iubesc pe Albă-ca-Zăpada Şi-am să mor în basm de dragul ei.

Învață-mă cu ce să-ncep întâi și-n care vorbe-anume tuturor să spun ce-albastru-i ceru-n ochii tăi, și cum, de-atâtea lumi luminători,   pe gura ta surâsu-i ca un soare; ei poate niciodată n-or să știe din fiecare clipă trecătoare cum ne-am durat noi câte-o veșnicie   iubindu-ne; și nu vor ști că-n glas îți cânt atâtea cântece când spui cuvinte ce pe buzele oricui niște cuvinte simple-ar fi rămas.   Învață-mă cu ce să-ncep și cum să-i spun acestei lumi cât mi-i de dragă că te-a născut, cu truda ei întreagă, pe tine, bucuria mea de-acum.   Ea, poate, niciodată n-o să știe c-a înflorit în flori și-a curs în ape, că din pământ și sura veșnicie să mi te-aducă, -așa cum esti, aproape;   și, fiindcă-o să murim și noi odată gândește-te: n-ar fi păcat să moară, cuprinsă-n noi, atâta primăvară, și dragostea cu inima deodată?...   De-aceea, spune-mi cum să-ncep anume, și eu voi scrie toate, fir cu fir, ca disprețuitori de cimitir, să ne iubim de-a pururea pe lume.   (Gândeste-te, n-ar fi păcat...)

In dragoste, cel care se vindeca primul este intotdeauna cel mai bine vindecat.

Această iubire absurdă pe care i-o port rămâne pentru mine un mister de nepătruns. (Amantul) © CCC

Dragostea e o poveste în care femeile cinstite se comportă precum cocotele, iar cocotele se comportă ca femeile cinstite.

Lucrurile ce se pun pe seama oamenilor ocupa adesea in viata, si mai ales in destinul lor, tot atata loc cat si faptele pe care le savarsesc.

Sa nu se creada iubit nimeni din cei ce n-au iubit pe nimeni.

Dragostea înseamnă preferinţa exclusivă pentru un bărbat sau o femeie în defavoarea tuturor celorlalţi.

Dragostea este intalnirea dintre doi miopi pe care timpul ii va face prezbiti. © CCC

Dragostea nu e un sentiment, ci o artă. (Isabella de Bavaria)

Cartile sunt prieteni reci, dar siguri.

Prea multe păsări cardinale

Între iluzii se rotesc,

Contaminînd cu ascensoare

Misterul nostru pămîntesc.

 

Îmbătrînim de fericire

Într-o mansardă fără flori

Dresînd păpuşi fără adresă

Pentru serbările din zori.

 

Visăm frumos aceeaşi moară

Ascunsă-n tragicul bufon

Şi măcinăm aceleaşi lacrimi

Când dau părinţii telefon.

 

Sîntem lucizi pînă la sînge,

Nedespărţiţi pînă la cer

Şi nici nu ştiu după iubire

Ce se cuvine să-ţi mai cer.

 

E prea frumos la tine-n suflet,

E prea tîrziu la mine-n gînd,

Împărtăşim aceeaşi taină,

Dar nu se ştie pînă cînd.

 

Cuvintele îşi pierd căldura

Într-un sărut de protocol

Şi tot mai vinovate păsări

Dau eşafoadelor ocol.

 

Sub fruntea mea se face noapte,

În ochii tăi se face zi

Şi renunţăm să mai cunoaştem

Ce stele ne-ar putea păzi.

 

Pecetluim cu definiţii

Aceste stranii convorbiri,

Rememorînd la despărţire

Balada blondelor iubiri.

(Balada blondelor iubiri, vol. Înalta fidelitate, 1977)