Liviu Rebreanu

Liviu Rebreanu, 27 nov. 1885 – 1 sept. 1944, romancier si dramaturg roman, secretar al Societatii Scriitorilor Romani, 1914, presedintele Societatii Scriitorilor Romani (1928-1944), director al Teatrului National din Bucuresti, membru al Academiei Romane, 1939. O mare parte din opera sa a fost tradusa in peste 20 de limbi. A trait 59 de ani.

Opere principale:

– volumele de nuvele: Proștii, 1910; Framantari, 1912; Golanii, 1916; Marturisire, 1916; Rafuiala, 1919; Catastrofa, 1921; Norocul, 1921; Cuibul visurilor, 1927; Cântecul lebedei, 1927; Ițic Ștrul, dezertor, 1932;

– romanele sociale: Ion, 1920, primul mare roman modern, roman realist despre setea de pământ; Crăișorul, 1929; Răscoala, 1932, supranumit de G. Călinescu „roman al gloatei”; Gorila, 1938;

– romanele psihologice: Pădurea spânzuraților, 1922; Adam și Eva, 1925; Ciuleandra, 1927; Jar, 1934;

– comediile: Cadrilul, 1919; Plicul, 1923; Apostolii, 1926;

– volumul de articole, conferinte, interviuri: Amalgam, 1943.

Share |

Leave a Reply

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.