Citate de Liviu Rebreanu

Prea multa suferinta, ca si prea multa bucurie, intrece masura si dureaza putin. Inima omului nu poate sa ramana multa vreme la o extrema.

Sa nazuiesti mereu a dobandi stima oamenilor si mai ales pe a ta insuti. De aceea, sufletul tau sa fie intotdeauna la fel cu gandul, gandul cu vorba si vorba cu fapta, caci numai astfel vei obtine un echilibru statornic intre lumea ta si lumea dinafara.

Toate suferintele se amplifica in inchipuire.

Suferinta este, desigur, cea mai puternica legatura intre oameni.

Sufletul care nu a suferit niciodată, nu poate înţelege fericirea!

Ura naste vesnic ura…pe ura nu poti cladi, precum nu poti pe mlastina.

Mai bine să suferi jumătate din relele la care te aștepți decât să rămâi în apatie de teama a ceea ce s-ar putea întâmpla. © CCC

E greu sa judeci suferinta altora.

Ridica-te de la suferinta ta, la suferinta tuturor.

Necazurile omenești au un colorit variat, dar niciodată nu se regăsește aceeași nuanță de durere. (Rugătoarele)

Suferinţa, încercările, dramele apropie de cer, înlesnind transcendenţa. Iarna e timpul celor mai lungi călătorii interioare. După cincizeci de ani, inima devine cord. Orice viaţă e, în esenţă, reaşezare perpetuă, veşnică proiecţie spre ceva neatins, un vis, o năzuinţă, un miraj.

Cine a gresit la nesfarsit sufera tot la nesfarsit. © CCC

Nenorocirea de a nu putea plange este una dintre cele mai crude.

O durere mare este intocmai ca o raza dumnezeiasca ce transfigureaza pe cel ce sufera.

Cand se amesteca femeile in vorbele barbatilor, nici dracul nu le mai descurca.

Sunt slabi doar cei crutati de suferinta.

Izvorul tuturor supararilor si bucuriilor se afla in noi insine.

Oamenii se conduc dupa actiunea repetata a suferintelor pe care le cunosc, nu dupa cele pe care le ignora.

Suferintele noastre cele mai mari isi au izvorul in noi insine.

Omul, cand sufera, e mai egoist si nu simte suferinta aproapelui.