Citate de André Malraux

Arta este un anti-destin. (Muzeul imaginar)

Nu exista demnitate care sa nu se intemeieze pe durere.

Fiecare om se aseamana cu durerea sa.

Nu zeii au facut muzica, ci muzica a facut zeii.

Marele artist stabileste identitatea eterna a omului cu el insusi.

Nu rolul face personajul istoric, ci vocatia.

Ceea ce exista este istorie.

Prietenul adevarat este acela care te sfatuieste de bine, nu acela care iti lauda nebuniile.

Secolul XXI va fi spiritual sau nu va fi deloc. („Le XXI-ème siècle sera spirituel ou ne sera pas”) „Mi-au pus în gură: secolul XXI va fi religios. O profeţie ridicolă; cred în schimb că dacă umanitatea secolului viitor nu găseşte nicăieri un model exemplar de om, va fi rău.”  (afirmaţia lui Malraux într-un dialog cu un personaj imaginar, Max Torrès, publicată în Hôtes de passage, 1975, cap. 3.)

Oamenii accepta sa moara, nesocotind propriile interese, pentru a justifica conditia umana, punand la temelia vietii demnitatea.

Omul nu e ceea ce ascunde, el e ceea ce infaptuieste.

Pictura devine pentru Goya un mijloc de a atinge misterul, dar misterul este de asemenea pentru el mijlocul de a atinge pictura.

Ce este soarta omeneasca daca nu o viata de efort pentru a uni pe Om cu Universul?

Daca la 20 de ani nu esti comunist, nu ai inima, iar daca la 40 de ani mai esti comunist, n-ai minte.

Am văzut democraţiile intervenind contra aproape a orice, cu excepţia fascismului.

Poti trai acceptand absurdul, dar nu poti trai in absurd.

Comuniştii spun întotdeauna despre duşmanii lor că sunt fascişti.

Nu se face politica cu morala, dar nici fara ea.

Ranile suferite de cea mai adanca iubire ajung pentru a face din ea o ura destul de frumoasa.

Cultura este suma tuturor formelor de arta, de iubire si de gandire, care, pe parcursul secolelor, l-au ajutat pe om sa fie tot mai putin inrobit.