O, frumusetea-i mai fermecatoare
Cand adevaru-i este nestemata!
Si trandafirul mai frumos ne pare
Cand prin mireasma-i dulce ne imbata.
Macesul are floare si mai vie
Ca trandafirul, dar parfum, deloc;
Ca el e plin de spini si se mladie
Cand vantu-i prinde mugurii in joc.
Dar la maces frumosul e-o parere;
Cand piere la o margine de drum,
Il uita toti. Si trandafirul piere,
Dar lasa-n urma dulcele-i parfum.
Si frumusetea ta va trece, dar
Ii voi filtra prin vers inaltu-i har.
(Sonetul LIV / 54)
In fiecare rau e un strop de bine; de s-ar pricepe omul sa-l gaseasca, sa traga si folosul.
Putini sunt cei care stiu cat de mult ar trebui sa stie, ca sa stie cat de putin stiu.
Focul intareste intotdeauna ce nu poate distruge.
Cei ce se joaca prea subtil cu vorbele, pot cu usurinta sa le corupa sensul.
(A douasprezecea noapte)
Mai grea-i mahnirea
cand cel lovit n-o stie rabda.
Dragostea nu vede cu ochii, ci cu sufletul.
Punere la incercare: Ti se pare ca un om are merite? Pune-i piedici la tot ce nazuieste, la tot ce face. Daca meritul lui e real, va sti sa infranga sau sa ocoleasca piedicile.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.