Şi iar mi-e sufletul la tine
Atât de-ntreg,
Atât de tot,
Că-mi sorb o lacrimă şi-mi pare
Că cere,
Mângâie,
Şi doare,
De parcă tu ai plâns-o-n mine,
De parcă ţi-am venit de tot…
Aşa! dă-mi mâinile-amândouă,
Şi ochii amândoi mi-i dă,
Deschişi adânc
Şi mult
Şi-aproape
Pân-vom închide-o sub pleoape
Aceeaşi stea topită-n două
De mult ce ia
De mult ce dă…
Şi cale gândului se-nchide
Doar lacrimile văd şi cer…
Şi nu mai am nici ochi,
Nici gură…
Pe valul mării ce mă fură
Privirile nu-şi pot deschide
Decât fereastra dinspre cer…
(Şi iar mi-i sufletul la tine…)
Iubirea fără un pic de nebunie nu valorează nici cât o sardină!
Proverb spaniol
© CCC
Iubirea iubeşte să iubească iubirea.
(Ulise)
Daca exista o femeie pentru care ai nutrit o mare pasiune si care a ramas nepasatoare, oricat de insemnate servicii ti-ar aduce dupa aceea in viata, te paste riscul sa ajungi un ingrat.
(Caracterele - Despre inima)
Eu curg întreg în acest cântec sfânt:
Eu nu mai sunt, e-un cântec tot ce sunt.
(Curcubeu)
O mare iubire exista doar la umbra unui mare vis.
© CCC
Condiţia dragostei este să caute, nu să descopere, să vrea să ştie, fără să afle, să fie ritmul unei continue mişcări spre un orizont mereu văzut, dar mereu îndepărtat.
(Lorelei)
Dragostea este singura floare care creşte şi înfloreşte fără ajutorul anotimpurilor.
Dragostea nu se pierde niciodată. Dacă nu este reciprocă, se va revărsa înapoi și va îndulci și purifica inima.
© CCC
Dragostea mea nu-i ratacire, nici zigzag de incantare suprema si disperare fara fund. Iubesc cum respir: egal, iremediabil si pentru totdeauna.
Vino din păduri
Ca să-mi spui poveşti
Cu căutături
Îngereşti.
Ochiul tău iubit,
Plin de mângâieri,
Dulce mi-a lucit
Până ieri.
Unde mi te-ai dus
Pe acest pământ
Fără să-mi fi spus
Un cuvânt?
Din frunzişul rar
Luna în fereşti,
Cercetează iar
Unde eşti.
Ar luci pe zid
Până când te culci
Până ţi se-nchid
Ochii dulci.
Şi pe gura ta
De cum adormişi
Ea te-ar săruta
Pe furiş.
Cum nu sunt ca ea
Ca să mă strecor
Drept oglinda ta
Să cobor.
Chipul tău frumos
Să-l privesc întreg,
Cu atât folos
Să m-aleg.
Iar de m-ai zări
Pintre ochi-nchişi
Ţi s-ar năzări
Luminiş.
(cca. 1880–1881)
(Vino din păduri…)
Rănile iubirii pot fi vindecate doar de cel care le-a făcut.
Proverb italian
© CCC
Indoielile noastre sunt tradatori, care ne fac sa pierdem binele pe care l-am putea face - indepartandu-ne de la incercarea de a-l face.
Singurul mijloc prin care, intr-o clipa, intreaga fiinta a omului poate fi redesteptata, este iubirea.
E atâta ură
Strânsă între noi,
Sunt atâtea ziduri,
Sunt atâtea ploi.
Sunt atâtea visuri
Care ne-au minţit
Şi-o atât de rece
Lamă de cuţit.
Tu mai treci prin rouă,
Eu mai dau prin gropi
Şi-s aceleaşi urme
Sub aceiaşi plopi.
Dar e-atâta ură
Dincolo de drum
Cât s-ajungă toate
Pulbere şi scrum.
Eu mai vin pe-acasă,
Tu mai plângi un an
Şi-s atâtea vorbe
Aruncate-n van.
Sunt atâtea lanţuri
Sunt atâtea chei -
Ce mai pot să-ţi dărui,
Ce mai poţi să-mi iei?
(Cântec de dragoste)
Sa nu se creada iubit nimeni din cei ce n-au iubit pe nimeni.
Dragostea este ca roua ce udă atât urzicile, cât și crinii.
Proverb scandinav
© CCC