Citate Celebre Cogito
Citate Celebre & Enciclopedie

Nichita Stanescu


Nichita Stănescu, pe numele de naștere Nichita Hristea Stănescu, 31 mar. 1933 – 13 dec. 1983, poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române. A trait 50 de ani.

S-a născut la Ploiești și a absolvit Filologia la Bucureşti. A fost redactor la diverse publicaţii.

Considerat atât de critica literară cât și de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuși o denumea „Dumnezeiesc de frumoasă”, Nichita Stănescu aparține temporal, structural și formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970.

Ca orice mare scriitor, însă, Nichita Stănescu nu se aseamănă decât cu el însuși, fiind considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici și poetici.

A fost laureat al Premiului Herder (1975), al premiului Coroana de Aur la Festivalul Serile Poetice de la Struga (1982), Banatul Sârbesc și nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură (1980). Membru post-mortem al Academiei Române (1990).

Opere principale:

A scris o lirică de ordin conceptual, înnoind mijloacele liricii moderne: Sensul iubirii, 1960; O viziune asupra sentimentelor, 1964, Premiul Uniunii Scriitorilor; 11 elegii, 1966; În dulcele stil clasic, 1970; Noduri şi semne, 1982; Antimetafizica, 1999, postum.

Citate asemanatoare

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.