Citate de Nichita Stanescu

Poezia nu se scrie cu cuvinte.

Fii atent cum vorbesti, cuvintele atrag faptele.

Luați un ziar. Luați o pereche de foarfeci. Alegeţi din ziar un articol care să aibă lungimea pe care vreţi s-o dați poeziei voastre. Decupaţi articolul. Tăiaţi cu grijă toate cuvintele care formează respectivul articol și puneți toate aceste cuvinte într-un săculeț. Agitaţi-l încetişor. Scoateţi cuvintele unul după altul, dispunîndu-le în ordinea în care le veţi extrage. Copiaţi-le conştiincios. Poezia vă va semăna. Şi iată-vă un scriitor infinit de original și înzestrat cu o sensibilitate încîntătoare, deşi , se înţelege, neînţeleasă de oamenii vulgari. (Pentru a face o poezie dadaistă) (Manifest despre amorul slab şi amorul amar)

Poezia nu-i alta decat o revarsare fireasca a inimii.

Istoria poeziei nu trebuie căutată în biblioteci, ci în arhivele sufletului.

Poezia nu reprezinta altceva decat echilibrul mental al vorbirii.

Nu cred în școli. Nu cred în cronologie. Nu cred în datarea manuscriselor. Cred că poezia ar trebui să fie anonimă. (Borges despre Borges. Convorbiri cu Borges la 80 de ani)

Dulce poezie! Cea mai frumoasă dintre arte! Tu care, starnind in noi puterea creatoare, ne aduci aproape de tot de divinitate. (Femeia sezand) © CCC

Poezia se naste din emotia rememorata in liniste. © CCC

Prietenii mei nu sunt multi, dar sunt, in schimb, nenumarati.

Un vers frumos e ca un arcus purtat pe fibrele noastre sonore. Nu sunt gandurile lui, ci propriile noastre ganduri, pe care poetul le face sa cante in noi. Cand ne vorbeste de o femeie pe care a iubit-o, el ne trezeste delicios de dulce in suflete iubirile si durerile noastre trecute. Poetul e un evocator. Cand il intelegem, suntem tot atat de poeti ca dansul. Toti cati suntem, purtam in noi cate un exemplar din fiecare din poetii nostri, pe care nimeni nu-l cunoaste, si care va disparea pentru totdeauna, odata cu toate variantele lui, cand vom inceta sa mai simtim. Si credeti oare, ca am iubi intr-atata pe liricii nostri daca ne-ar vorbi despre altceva, decat despre noi?

Noi suntem clipa care trece prin poarta existentei.

Poezia e un element esential al omului.

Eu am rămas acelaşi, Cu inima, eu am rămas acelaşi. Ca albăstrelele în orz înfloresc pe faţa mea ochii. Ţesînd din poeme pînze de aur, Aş vrea să vă spun ceva duios. (Spovedania unui huligan)

Mi-ar plăcea foarte mult această critică a poeziei: poezia este inutilă ca ploaia. (Uz intern, 1951) © CCC

Poezia este suflul si spiritul cel mai nobil al intregii cunoasteri […] Ea este nemuritoare ca si inima omului. © CCC

Poezia - trandafirul ce creste, in potir de aur, sufletul frumos.

Aripa o ai sau nu o ai.

Vorbirea semnifica disperarea de a avea un trup viu.

Adevarul nu are bun-simt. El se are numai pe sine si este indiferent.