Citate de Horatius

Daca observam cine sunt aceia care nu lauda pe nimeni, care invinuiesc mereu, care nu sunt multumiti de nimeni, veti recunoaste ca sunt aceiasi de care nimeni nu este multumit.

Oricare ti-ar fi sfatul, sa fie scurt. © CCC

Odi profanum vulgus. (Horațiu, „Ode”, III, 1, 4) Urăsc mulțimea ignorantă. Cu aceste cuvinte începe prima strofă a celei de-a treia cărți din Odele (Carmina) lui Horațiu. Horațiu își exprimă detașarea față de oamenii incapabili să-i înțeleagă opera, specificând că numai o elită va putea înțelege și aprecia ceea ce spune. Astfel, poetul dorea ca opera sa să fie apreciată numai de cunoscători. Cuvintele au căpătat un sens ironic, desemnând infatuarea scriitorilor care cred că este înjositor pentru ei să fie înțeleși de oricine. Ulterior, expresia a devenit un proverb prin care se exprimă o superioritate disprețuitoare față de masa plebeiană, față de omul din popor, considerat profan și ignorant și care nu reușește să aprecieze frumusețea poeziei. © CCC

Ne-nduplecata moarte, pe nimeni nu amana.

Nemultumirea e primul pas catre progresul unui om sau al unei natiuni.

Nu voi muri pe de-a-ntregul; o buna parte din mine va infrange moartea.

Moartea loveste nepartinitoare cu lovituri de picior in usa saracului ca si in portile imparatilor.

Dona praesentis cape laetus horae. Primeste bucuros darurile clipei de fata. (Horatius, Odae)

O gluma, o vorba de duh, aduc adesea o dezlegare mai buna si mai durabila in lucruri mari decat asprimea.

Schimbarea sortii s-o primesti senin...

De treci acum prin ceasuri de furtuna,

nu-nseamna ca asa va fi si maine…

Fii inimos in fata sortii rele,

arata o tarie de granit.

Cand vant prea bun se-abate spre vintrele,

sa ti le strangi la fel de cumpanit.

Compesce mentem! Pune frau viciilor! (Horatius, Odae)

Adversis opponite pectora rebus. Opuneţi curajul împrejurărilor potrivnice. (Horatius)

Crescentem sequitur cura pecuniam, Maiorumque fames. Creșterea avuției aduce după sine grija și foamea de mai mult. (Horațiu, „Ode”, III, 16, 17.) (Cartea a III-a, Oda XVI, rândurile 17-18.)

Alergam dupa fericire pana departe, fie pe mare, fie pe uscat; dar fericirea e aici, aproape.

Sa-ti inchipui ca fiecare zi ce-ti rasare este ultima.  

Astfel suntem: nemultumiti cu ce avem.

Nimic nu-i va ajunge aceluia care considera putin ceea ce de fapt este suficient.

Nu toti admira si totodata iubesc aceleasi lucruri.

Nimeni cu soarta pe care o are, sau ratiunea i-a dat-o, sau i-a aruncat-o intamplarea, nu-i multumit, si lauda pe cei ce bat cai diferite.

Nimeni fara cusururi nu se naste; mai bun e cel ce le are mai mici.