„De ce"-urile sunt simultan farmecul si poticneala mintii. Ele semnaleaza inocenta curiozitate a unei specii febrile, in perpetua expansiune intelectuala, dar si stupoarea paralizanta a interogatiei gratuite. „De ce" - intreaba si desteptii si prostii. „Prostii" produc ceea ce se numeste „de ce"-ul castrator, adica o intrebare careia nu i se poate raspunde si care blocheaza orice infaptuire eficienta: nu exista solutie, dar se suspenda si bruma de solutie anterioara intrebarii. E ca si cum ai spune: nu ma urc in lift pana nu inteleg cum functioneaza. S-ar putea sa urci toata viata pe scari.
Nu există decât o singură necesitate: ca lumea să existe. Cum se împacă individul cu ea are puțină importanță.
(Agnès Bernauer, 1852)
Mulţi oameni ar putea vedea, dacă şi-ar da jos ochelarii.
(Aforisme și reflecții)
© CCC
Dacă cineva caută doar informații, ar trebui să-l întrebe pe omul care urăște, dar dacă dorește să știe ce este cu adevărat, mai bine îl întreabă pe cel care iubește.
© CCC
E un profesionist. Va izbuti să pareze uşor diversele atacuri, când eludând cu graţie întrebarea, când promiţând să revină la ea mai târziu. De câteva ori, va reuşi chiar să sugereze că întrebarea putea să aibă sens în alte epoci din evoluţia informaticii, dar că acum e fără obiect.
(Extinderea domeniului luptei)
Există o singură necesitate: ca lumea să existe. Cum se adaptează individul la acest lucru nu contează prea mult.
(Agnes Bernauer)
© CCC
Cea mai nobila intrebare in lume este aceasta: Ce bine pot face eu aici?
Orice interogare este o căutare.
(Ființă și timp)
În trecut, căutam întotdeauna răspunsuri. Astăzi, știu că există doar întrebări. Așa că doar trăiesc.
© CCC
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.