Citate latine - Viciu

Aliena vitia in oculis habemus, a tergo nostra sunt. Avem sub ochi viciile altora, iar pe ale noastre la spate. (Seneca Philosophus)

Per pravum socium vir venit in vitium. Sub influenta unui prieten incorect, omul poate ajunge vicios.

Viciile unui popor sunt ascunse totdeauna in adancul legislatiei sale.

A vitiis nescit desistere, quando senescit. Nu poate sa se opreasca de la vicii, decat cand imbatraneste.

Ebrietas est metropolis omnium vitiorum. Betia este izvorul tuturor viciilor.

Nulla sapientia naturalia corporis aut animi vitia ponuntur. Defectele innascute ale corpului sau ale sufletului nu se pot indeparta prin nici o stiinta.

Mali sunt homines qui bonis dicunt male. Oamenii care-i vorbesc de rau pe cei buni sunt oameni rai. (Plautus, Bacchides)

Omne vitium semper habet patrocinium suum. Viciile isi gasesc intotdeauna o justificare. (Syrus, Sententiae)

Ex vitio alterius sapiens emendat suum. Omul intelept isi corecteaza defectele sale vazand defectele altuia.

Orice pacate, cat de mici, au avut nevoie in toate timpurile de justificare.

Compesce mentem! Pune frau viciilor! (Horatius, Odae)

Sunt mai miscat de farmecele virtutii decat de diformitatile viciului; intorc spatele cu blandete celor rai, si zbor inaintea celor buni. Daca intr-o opera, intr-un caracter, intr-un tablou, intr-o statuie, este un colt frumos, intr-acolo mi se opresc ochii, nu vad decat lucrul acela, nu-mi amintesc decat de el, aproape uit restul. Cum ma transform cand totul e frumos!

O virtute impinsa peste o anumita limita incepe a fi o curata meteahna.

Cea mai mare parte a relelor savarsite de oameni i-au intampinat deghizate sub o haina care parea intr-adevar a necesitatii, apoi dupa ce au savarsit pacatul intr-o clipa de exaltare, de teama si de nebunie, oamenii vad ca ar fi putut trece pe langa el, ocolindu-l.

Nu cunosc un mai puternic legamant intre doua suflete pe pamant - ca taina aceluiasi pacat.

...video meliora proboque Deteriora sequor... Vad lucrurile bune si le incuviintez, dar le urmez pe cele rele. (Ovidius, Metamorphoses)

Daca n-am avea defecte, nu ne-ar face placere sa le observam pe ale celorlalti.

Fiecare virtute, fiecare viciu isi are timpul lui, apoi nu mai e la moda.

Este in puterea noastra sa nu acceptam viciile; dar sa le prescriem o limita odata ce le-am acceptat, aceasta nu mai e in puterea nimanui.

Hominem non odi, sed eius vitia. Nu urasc omul, ci defectele lui.