Citate de Benjamin Constant

Oamenii care par a fi duri sunt, de fapt, mult mai sensibili decât cei care sunt lăudaţi pentru sensibilitatea lor ostentativă. Ei devin duri pentru că sensibilitatea lor, fiind adevărată, îi face să sufere. (Jurnal intim) © CCC

Doar inima zboara la fel de repede ca randunelele. (Scrisoare catre Doamna Swetchine - 4 Septembre 1835) © CCC

Mamă bună! Nu mă abandonezi, nici măcar în vise. (Diavolul îndrăgostit) © CCC

Marile inimi sunt ca stupii prea mari pe care mierea nu-i poate umple si care devin cuibul de vipere. (Capodopere) © CCC

Dacă aș fi fost Dumnezeu, mi-ar fi fost milă de inima oamenilor. (Pelleas și Melisanda, 1893)

Inima nu are stapan, ea nu este sclava si, la orice constrangere, stie sa doboare obstacolul. (Strabunii) © CCC

Inima nu are rațiunile ei cărora nu la pasă de rațiune? (Micul sălbatic) © CCC

Inima nu are riduri. © CCC

Războiul și comerțul sunt doar două mijloace diferite de a atinge același scop: acela de a poseda ceea ce dorești. © CCC

Sunt prea sceptic ca să nu cred. © CCC

Inima este inca primitiva. Si este bine ca universitatile nu au gasit inca o modalitate de a invata inima si a o face civilizata. Aceasta este singura sansa pentru omenire sa supravietuiasca. © CCC

Poate n-am imbatrani niciodata daca n-am avea un dar blestemat, mostenit din batrani: inima. In ea isi trimite viata sagetile, acolo tintesc toate loviturile. Drumul la inima insa duce prin carne… prin bietul trup...  cum nu s-ar frange, cum nu s-ar slabi, cum n-am imbatrani?

Inima fericită face chipul să-nflorească. Proverb englezesc © CCC

Nu se poate opri o inimă să iubească. Proverb canadian © CCC

Cea mai mare suferință a inimii nu este să sângereze, ci să fie împietrită. © CCC

Se intampla rareori ca inima sa minta, dar nu ne place sa o ascultam. © CCC

Fiecare individ are în interiorul său o coaliţie, adică un război civil. Moartea este marele pacificator. © CCC

Voi fi mereu prietenul tău, mereu te voi iubi cu cea mai profundă afecţiune. Acei doi ani de relaţie nu vor dispărea niciodată din memoria mea; vor fi pentru totdeauna cea mai frumosă perioadă din viaţa mea. Dar dragostea, vezi tu, acest extaz al simţurilor, această beţie involuntară, această uitare a tuturor intereselor şi a tuturor îndatoririlor, nu o mai am. © CCC

Ar fi putut scutura un mănunchi de bujori cu bătăile inimii. (Hotarul nestatornic)

Anticii găseau mai multe bucurii în existența lor publică, și mai puține în existența privată: în consecință, atunci când sacrificau libertatea individuală libertății politice, ei sacrificau mai puțin pentru mai mult. Aproape toate bucuriile modernilor se află în existența lor privată. Imitându-i pe antici, modernii ar sacrifica deci mai mult pentru a obține mai puțin.