Oamenii caliti prefera primejdiile mari, situatiile amenintatoare, dar bine determinate, chinurilor nelamurite care preced o nenorocire definitiva.
Când suntem forțați să renunțăm la ceea ce ne-ar fi putut face fericiți pe pământ, nu ne rămâne decât să ne consolăm făcându-i pe alții la fel de fericiți.
(Matilda, 1841)
© CCC
Odata prinsi intr-o primejdie, oamenii nu se mai tem de ea. Numai necunoscutul inspaimanta. Dar pentru oricine il infrunta, el inceteaza de a mai fi necunoscut.
Primejdia unui lucru consta cateodata in necunoasterea lui.
Numai la primejdii grele
il vezi pe om! Cand e batut de soarta,
numai atunci il poti cunoaste bine,
numai atunci el scapa din adancul
inimii lui cuvantul adevarului.
Numai atunci i se smulge
si chipul sau ramane asa cum este.
Nu dispretuim primejdia decat atunci cand n-o cunoastem.
Numai in fata mortii omul pricepe pretul vietii si numai primejdia ii oteleste sufletul.
Prefer sa am de-a face cu primejdiile sigure decat cu dezamagirile posibile.
Suntem mai mult inspaimantati decat apasati de greutati. Ne chinuim mai mult cu inchipuirea decat cu viata adevarata.
Doar in furtuni se-ncearca un om adevarat.
Cand nu poti ocoli primejdia, nu-ti ramane decat s-o infrunti curajos.
Primejdia uneste oamenii, produce martirii, da omului putere.
Retragerea nu este fugă şi aşteptarea nu este prudenţă, atunci când primejdia este mai mare decât speranţa.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.