El spune nu cu capul,
Dar spune da cu inima.
Senin și zâmbitor,
“Da”, zice la ce-i place
Și “nu” la profesor.
Acum e în picioare.
E întrebat.
Și toate problemele sunt puse.
Deodată, izbucnește în hohote de râs
Și sterge tot,
Cifre și cuvinte,
Date și nume,
Fraze și capcane
Și-n ciuda profesorului care-l amenință și-i spune
Că-l dă afară și că-l bate,
Sub huiduielile copiilor-minune,
Cu un mănunchi de crete colorate,
Pe tabla neagră a nenorocirii,
El desenează chipul fericirii.
(Leneșul clasei)
Le Cancre
Il dit non avec la tête
Mais il dit oui avec le coeur
Il dit oui à ce qu’il aime
Il dit non au professeur
Il est debout
On le questionne
Et tous les problèmes sont posés
Soudain le fou rire le prend
Et il efface tout
Les chiffres et les mots
Les dates et les noms
Les phrases et les pièges
Et malgré les menaces du maître
Sous les huées des enfants prodiges
Avec des craies de toutes les couleurs
Sur le tableau noir du malheur
Il dessine le visage du bonheur
Bonus animus in mala re dimidiumst mali.
Într-o împrejurare grea, curajul uşurează jumătate din nenorocire.
(Plautus)
Oamenii caliti prefera primejdiile mari, situatiile amenintatoare, dar bine determinate, chinurilor nelamurite care preced o nenorocire definitiva.
E o nenorocire legata de conditia umana ca in ciuda dorintei de a ne conserva, ne distrugem unii pe altii cu manie si sminteala.
Viciile reunite ale tuturor epocilor si ale tuturor locurilor nu vor egala niciodata nenorocirile produse de un singur razboi.
Este insusirea omului educat si intelept de a nu se schimba sub devenirea lucrurilor ce par prospere si de a-si pastra cu demnitate tinuta unui suflet stapanit in nenorocire.
Plangem nenorocirile dusmanilor nostri mai degraba din orgoliu decat din bunatate; spre a-i face sa simta ca stam deasupra lor, le dam semne de mila.
Mila este o indemanatica prevedere a nenorocirilor ce ne pandesc; ajutam pe altii pentru ca si ei sa ne ajute in imprejurari asemanatoare. Clementa este, aparent, o varietate a milei. In realitate, ea se practica uneori din, vanitate, alteori din lene, adeseori din frica, si aproape intotdeauna din toate aceste trei motive laolalta.