Citate de Friedrich Rückert

Omul puternic, capabil să îmbine îndrăzneala cu elocința, devine un cetățean primejdios când este lipsit de bun-simț. (Bacantele, 405)

Nu vreau sa mă rog pentru a fi la adapost de pericole, ci pentru a le putea face faţă.

Nu dispretuim primejdia decat atunci cand n-o cunoastem.

Inteleptii ajung prin greseala la adevar, dar prostii persista in greseli.

Inima unui om trebuie sa doreasca, sa ceara si sa spere ceva.

Un suflet, in primejdii si-arata vrednicia.

Cand nu poti ocoli primejdia, nu-ti ramane decat s-o infrunti curajos.

Prefer sa am de-a face cu primejdiile sigure decat cu dezamagirile posibile.

Oamenii caliti prefera primejdiile mari, situatiile amenintatoare, dar bine determinate, chinurilor nelamurite care preced o nenorocire definitiva.

Modestia e podoaba omului: sta bine oricui; totusi, ea e de doua ori mai mare la acel care ar fi in drept sa se mandreasca.

Numai la primejdii grele il vezi pe om! Cand e batut de soarta, numai atunci il poti cunoaste bine, numai atunci el scapa din adancul inimii lui cuvantul adevarului. Numai atunci i se smulge si chipul sau ramane asa cum este.

Doar in furtuni se-ncearca un om adevarat.

Suntem mai mult inspaimantati decat apasati de greutati. Ne chinuim mai mult cu inchipuirea decat cu viata adevarata.

Retragerea nu este fugă şi aşteptarea nu este prudenţă, atunci când primejdia este mai mare decât speranţa.

Numai in fata mortii omul pricepe pretul vietii si numai primejdia ii oteleste sufletul.

Primejdia uneste oamenii, produce martirii, da omului putere.

Primejdia unui lucru consta cateodata in necunoasterea lui.

De cele mai multe ori, intr-o primejdie mare, teama nu admite mila.

Cand stai pe tarm nu-ti pasa de cel ce-n vijelii din greu despica valul de mare, in manii... Nu doara ca ti-ar face placere nenorocu-i, dar te desfeti la gandul de-a nu te sti in locu-i.

Modestia e podoaba omului: sta bine oricui; totusi, ea e de doua ori mai mare la acela care ar fi in drept sa se mandreasca.