Când cineva îmi laudă libidinos o operă de artă nu o mai pot aprecia. Mi se pare că nu se poate aprecia o operă decât simpatizând-o. Lauda, critica ieftină și vulgară, dezgolirile nepricepute ale erudiților mi-o îndepărtează. Dușmănesc întotdeauna o pânză în fața căreia au exclamat alături de mine douăzeci de vizitatori: - Admirabil… Formidabil… Sublim!...
Au mânjit-o. Comentariile și aprecierile m-au silit să reacționez involuntar. Încerc să nu mă arăt emoționat. Ceea ce dovedește pentru ceilalți că n-am gust artistic. În muzee, cu grupul, nu găsesc reculegerea necesară inițierii. Ci numai o dezgustătoare vulgaritate. Un simptom al democratizării.
(Itinerar italian)
Frumosul artistc fiind un produs al spatiului liber, este mai semnificativ decat frumosul natural si se poate zice ca Dumnezeu e mai onorat de ceea ce face spiritul uman, decat zamislirile naturii.
A venit timpul să studiem arta Evului Mediu, aşa cum studiem dezvoltarea şi viaţa unei fiinţe vii.
(Prefață la Dicționar analitic de arhitectură franceză din secolul al XI-lea până în secolul al XVI-lea)
© CCC
Niciodată nu-ţi alegi o artă... Nu, arta te alege pe tine.
Dovada ca are geniu e ca putin ii pasa de asta.
Poezia este viata inainte de a fi arta.
Clasicul este sănătate, romanticul, boală.
(Cugetări în proză, 1870)
Arta este antiteza directa a democratiei.
(Confesiunile unui tanar englez)
© CCC
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.