Citate de Jean-Jacques Rousseau

Pentru a fi ceva, pentru a fi tu insuti si intotdeauna acelasi, trebuie sa actionezi cum vorbesti: trebuie sa fii decis intotdeauna asupra caii de urmat si s-o urmezi deschis si neclintit.

De indata ce nu mai are patrie, omul inceteaza de a mai fi.

Cand i se ia omului orice libertate a vointei, faptele sale nu mai pot avea vreo moralitate.

Singura lectie de morala care se potriveste copilariei, si cea mai importanta la orice varsta, e de a nu face niciodata rau nimanui.

Deplina fericire consta in a face pe altii fericiti.

Mila, cand nu e insotita de o iubire infinita, e mai ofensatoare decat dispretul.

Constiinta! Constiinta! Instinct dumnezeiesc, voce nemuritoare si cereasca, calauza sigura a unei fiinte nestiutoare si marginita, dar inteligenta si libera; judecator fara gres al binelui si al raului, care face pe om asemenea lui Dumnezeu, tu il faci sa faptuiasca ce e moral! Fara tine nu simt in mine nimic care sa ma ridice deasupra dobitoacelor.

Vointa este singura care poate coordona fortele statului in vederea realizarii scopului sau, care este binele comun.

Recunostinta este desigur o datorie pe care trebuie sa ti-o faci, dar nu un drept ce se poate pretinde.

…primul care, împrejmuindu-și un teren s-a gândit să spună: Acesta e al meu, şi a găsit oameni destul de simpli care să-l creadă, a fost adevăratul fondator al societăţii civile. De câte crime, războaie, omoruri, de câte mizerii şi orori nu ar fi fost cruţat genul uman dacă acela care smulgând ţăruşii sau acoperind şanţul cu pământ, ar fi strigat: “Feriți- vă de a da ascultare acestui impostor. Sunteţi pierduţi dacă uitaţi că roadele sunt ale tuturor şi pământul nu este al nimănui”. (Discurs asupra inegalităţii dintre oameni)

In zadar fugim de ceea ce ne este drag, imaginea sa, mai iute decat marea si valurile, ne urmareste pana la capatul lumii si oriunde am merge, ducem cu noi ceea ce ne ajuta sa traim.

Fac acelasi lucru ca si Montaigne, dar cu un scop total diferit fata de al sau: caci el nu-si scria Eseurile decat pentru altii, iar eu imi scriu reveriile doar pentru mine. (Reveriile plimbaretului singuratic) © CCC

Nu exista om atat de rau incat sa nu-l poti face bun la ceva.

Constiinta e vocea sufletului, patimile sunt vocea trupului.

Cel mai vadit semn de mila fata de cineva care are un punct dureros este sa nu-l atingi deloc.

Compatimirea nu este altceva decat un sentiment care ne pune in locul celui care sufera.

Nici un cetatean nu trebuie sa fie atat de bogat incat sa-l poata cumpara pe altul, si nimeni atat de sarac incat sa fie silit sa se vanda. (Jean-Jacques Rousseau, Contractul social)

Ca să scrii o scrisoare frumoasă de dragoste, trebuie să începi fără să ştii ce vrei să spui şi să închei fără să ştii ce ai spus.

Pentru un sarac ce simte, nu e rana sufleteasca mai grozava decat mila rea si dispretuitoare cu care-l privesc bogatii, din desarta lor splendoare.

Daca ratiunea il formeaza pe om, sentimentul e insa acela care il conduce.