Citate latine - Avere

Oamenii cu cat au mai multa avere, cu atat doresc mai mult. Homines, quo plura habent, eo cupiunt ampliora. (Iustinus, Apologia)

Averea adunata de cineva sau ii slujeste ca un sclav, sau ii porunceste ca un domn. Imperat aut servit colecta pecunia cuique.

Averea agonisita repede se va irosi tot la fel. Substantia festinata minuetur.

Oamenilor nu le pasa cum si de unde ai strans avere, ci doar cata avere ai. Non quare et unde, quid habeas, tantum homines rogant.

Odata cu averea sporesc si grijile. Crescentem sequitur cura pecuniam. (Horatius, Odae)

Crescentem sequitur cura pecuniam, Maiorumque fames. Creșterea avuției aduce după sine grija și foamea de mai mult. (Horațiu, „Ode”, III, 16, 17.) (Cartea a III-a, Oda XVI, rândurile 17-18.)

Pentru multi oameni, averea n-a insemnat sfarsitul necazurilor, ci doar schimbarea lor. Multis parasse divitias, non finis miseriarum fuit, sed mutatio. (Seneca Philosophus, Epistulae)

La ce-mi foloseste averea, daca nu-mi este ingaduit sa ma bucur de ea? Quo mihi fortuna, si non conceditur uti?

Averile dobandite pe cai necinstite se vor risipi fara folos. Bona male parta, male dilabuntur. (Cicero, Philippicae)

Averea iti este in primejdie, cand casa vecinului tau arde. Tua res agitur, paries cum proximus ardet. (Horatius, Epistulae)