Citate de Marguerite Yourcenar

Omul e mai puternic decat destinul si il poate invinge.

Omul propune si dispune. Nu depinde decat de el sa-si apartina in intregime.

Stiu, va veni o vreme cand oamenii o sa se admire unul pe altul, cand fiecare din ei o sa lumineze ca o stea in fata celuilalt. Pe pamant o sa traiasca oameni liberi, mari, prin libertatea lor, fiecare o sa aiba inima deschisa, neintinata de lacomie si ura. Ei au sa traiasca pentru adevar, pentru frumos; cei mai buni dintre ei vor fi aceia care vor imbratisa lumea cat mai larg in inima lor, care o vor iubi cat mai adanc; cei mai buni vor fi cei mai li­beri, caci in sufletul lor va fi mai multa frumusete.

Daca nu omul - cine sa ia cu asalt imposibilul?

Numai cand se ridica pana la starea civila, omul devine om cu adevarat, actionand potrivit legilor morale, ascultand de ratiune, iar nu de instinct: pana aici, este un ani­mal stupid si marginit, robul poftelor sale.

Când întemeiezi biblioteci, pregăteşti hambare publice, strângi rezerve menite să preîntâmpine o iarnă a spiritului.

Nu esti mandru cand te gandesti ca zeii, obisnuiti cu lumina si vesnicia, daca s-ar cobori pe pamant n-ar putea suporta greul acestei vieti, in vreme ce tu invingi si nazuiesti spre culmi?

Omul este ceea ce gandeste de-a lungul unei zile.

Iti cer iertare nu pentru ca te parasesc, ci pentru ca am zabovit prea indelung.

Omul este ca marea: are flux si reflux.

Exista oameni despre care e greu sa spui ceva ce i-ar putea prezenta sub infatisarea lor cea mai tipica, cea mai caracteristica; acestia sunt asa-numitii oameni "obisnuiti", "banali", care intr-adevar formeaza majoritatea, sunt verigi - necesare in lantul intamplarilor vietii.

Cata frumusete, cata generozitate si noblete sufleteasca stau ascunse chiar si in firea celor mai umile fapturi omenesti.

Omul este măsura tuturor lucrurilor: a lucrurilor care sunt, asa cum sunt, şi a lucrurilor care nu sunt, asa cum nu sunt.

Omul sa traiasca facandu-si prezentul cat mai placut, caci ziua de maine se apropie necunoscuta.

Omul care si-a croit singur viata, care se simte cu adevarat parintele faptelor sale, care are un scop, o tinta si o urmareste cu staruinta, sustinut numai de sfortarea vointei sale; omul care, intampinand greutati la fiecare pas, le indeparteaza prin iscusinta sau energia sa, prin prudenta sau puterea sa — omul acela e un adevarat om.

Sunt oameni a caror fata este medalia fiintei lor. Si sunt oameni a caror fata este reversul medaliei.

Nimic pe lumea asta nu merita sa fie cumparat cu pretul sangelui omenesc.

Cu cât un om este mai mare, cu atât are mai multe griji. © CCC

Oamenii se aseamănă cu norii: apar și dispar fără să lase nicio urmă. Doar arareori, câte unul din ei, se preschimbă în ploaie, în ceva folositor. Scriitorul, din acest punct de vedere, e o ploaie benefică... Să planteze suflet acolo unde el nu există – iată adevărata menire a unui scriitor.