Citate despre Ipocrizie

Persecutand, nu distrugi ideea: zdrobind colivia, eliberezi vulturul.

Faima rugineste daca nu o cureti prin munca in fiecare zi.

Adevarul e pretutindeni, dar nu-l recunoaste decat acela care-l cauta.

Nu există prefăcătorie care să poată ascunde multă vreme iubirea, acolo unde s-a încuibat, nici să o simuleze, acolo unde nu există.

Tu insuti? Un vechi si bun prieten caruia trebuie sa-i refuzi orice concesie.

Lumii nu-i pasa ce crezi tu, ci numai ce-ai descoperit tu. Se poate sa-i foloseasca si ei.

Tineretea nu e aceea care isi numara anii, ci aceea care in avantul ei ii uita.

Crisalida se sfarama cand zboara fluturele. De ce te-ai plange, ca de la tine, nimicindu-te, a plecat libera in lume ideea pe care ai hranit-o din insasi fiinta ta.

O! Sfintele mele carti, mai bune si mai rele, pe care soarta prielnica mi le-a scos inainte, cat va datorez ca sunt om, ca sunt om adevarat.

Oamenii sunt toti din fire mult mai flamanzi de laude decat s-ar cuveni…; nenumarati sunt oamenii care inteleg clar ca sunt adesea lingusiti si totusi ii iubesc pe acei ce lingusesc, urand, in schimb, pe ceilalti ce le spun adevarul in fata.

Omul se preface cel mai mult atunci cand vorbeste despre el insusi, ofera-i o masca si iti va spune adevarul.

Solidaritatea inseamna mai intai recunoasterea necesitatii unor scopuri carora oricine trebuie sa le inchine credinta si munca sa, gata sa infrunte orice primejdie si sa primeasca asupra-si orice suferinta.

Pulsul preocuparilor noastre sa bata in ritmul, fie si infrigurat, al timpului. Orice subiect am trata…sa-l interpretam in sensul vremii noastre, sa-i stoarcem ceea ce aceasta vreme doreste pentru folosul ei. Sa pornim de la societatea contemporana si sa ne intoarcem la ea.

Copiii invata bunatatea de la natura, iar rautatea de la oameni.

Si in viata, in simtire, in scris, in gand, cand te uiti bine, ramane mai ales ce ai dat altora, ce ai lasat de la tine, ce ai jertfit. Prin instrainare de tine insuti, capeti si consecventa si staruinta si caracterul, si iubirea oamenilor.

Ce putina crezare dau eu sinceritatii sentimentelor pe care le afiseaza oamenii drept cauza a faptelor lor! Indivizii nu actioneaza prin ei insisi, ci dupa situatia in care se afla si care le ofera un anumit cliseu de atitudine conventionala.

Oamenii perfizi au parte de o fericire intunecata.

Invatatura trebuie sa fie uneori un drum, intotdeauna un orizont.

E adevarat ca paginile frumoase ale istoriei sunt coplesite ca numar de cele intunecate sau stropite cu sange, ca de aici mintile grabite scot motive de condamnare pentru umanitate, dar privite de la inaltimea trebuitoare, istoria povesteste un mare triumf al energiei omenesti, care e oprita adesea in loc, care pierde din roadele silintelor sale, dar care-si castiga inapoi, prin lupta indaratnica, cuceririle cotropite un timp de inconstienta barbarului, de nisipul deserturilor.

Nimeni nu vorbeste de noi, in prezenta noastra, cum vor­beste in absenta.