Veneam cântând spre ochii-ți visători,
cu mari buchete-n braț. Aveai pe masă
grădini și-alei de felurite flori,
ca în Liban, pontifica mireasă.
Flori ce plutesc pe apă, flori de fulgi,
sau flori în munți, pe niște stânci severe,
flori grase tolănite-n clime dulci
și flori ce cresc sub cer de sticlă-n sere.
Dar tu ai râs de gestu-mi desuet
și de neprihănita-i vâlvătaie,
ai pus sub îndoială un poet
buchetul risipindu-l prin odaie.
M-am răzbunat atunci pe flori. Și sunt
dușmanul lor de temut. Dau foc prin Rome
de trandafiri, cutreier devastând
hectare mari de flăcări și arome.
Fără grădini prin anii mei te plimbi,
prădând frumos dactilii amintirii.
Am palme însângerate și cu ghimpi,
că-n drum am pălmuit toți trandafirii.
(Prinos de flori)
Lemn bun, lemn rau, aceeasi cenusa. Dar nu aceeasi flacara.
Adevarul e pretutindeni, dar nu-l recunoaste decat acela care-l cauta.
Unul dintre cele mai mari daruri pe care ti-l poti oferi tie insuti este sa ierti. Iarta pe toata lumea.
© CCC
A sti carte nu inseamna a sti intelepciune.
Obrăznicia e a cere de la alții mai mult decât ți se cuvine.
E adevarat ca paginile frumoase ale istoriei sunt coplesite ca numar de cele intunecate sau stropite cu sange, ca de aici mintile grabite scot motive de condamnare pentru umanitate, dar privite de la inaltimea trebuitoare, istoria povesteste un mare triumf al energiei omenesti, care e oprita adesea in loc, care pierde din roadele silintelor sale, dar care-si castiga inapoi, prin lupta indaratnica, cuceririle cotropite un timp de inconstienta barbarului, de nisipul deserturilor.
Ideile sanatoase sunt acelea care pot zbura in lume.
Istoria (...) este un mare tribunal in care se judeca popoarele si natiunile.
Surdul vorbeste mai tare decat cel ce aude; si prostul discuta mai mult decat cel ce intelege.
Pentru odihna ta sa lasi in fiecare zi, pana la moarte, tot ziua de maine.
Intelepciunea zice: nu ti-a izbutit un lucru, fa altul. Atata mangaiere sa ai.
Moartea nu ne priveste pe noi, ci pe acea putere care o da. Noi n-o putem face asa sau altfel in esenta ei. Pe noi ne priveste viata, caci noi o cream din zilele ce ni se dau.
Cand mori nu te uita la intunericul de dinainte, ci la lumina ce lasi in urma, si te vei stinge cu zambetul pe buze.
Nu e adevarat poet mare decat acela care creste puterea de a simti a neamului sau si prin el, a omenirii.
Fa-ti datoria oricand; totdeauna va fi cineva care sa te vada: tu insuti.
In dragoste, a iubi inseamna de multe ori a nu intelege.
Viata unui popor e necontenit amestecata cu vietile celorlalte, fiind in functie de dansele si inraurind necontenit viata acestora.
Inainte de a tipa impotriva scriitorului cu scrisul obscur, vezi cata lumina ai tu in mintea ta.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.